Cleopatra a VII-a - femeia-erou

     Ultima regină a Egiptului antic a fost Cleopatra, şi era grecoaică, asta din cauza lui Alexandru cel Mare, care cucerind Egiptul l-a transformat într-o provincie macedoneană -diadohie. La moartea lui generalii au preluat aceste diadohii de pe teritoriul vast de pe atunci al imperiului şi le-au transformat în teritorii personal autonome, au tras la sorţi pentru asta şi Ptolemeu a dat probabil bine, aşa că i-a picat Egiptul. Toată noua dinastie cu curte cu tot, a fost de fapt greacă, iar Egiptul chiar n-a dus-o rău, dovada fiind însăşi Biblioteca de la Alexandria cu oraş cu tot şi cu trupul în miere al lui Alexandru, a fost o vreme când piramidele păleau în faţa învăţăturilor ce proveneau de acolo.

     Aceste lucruri nu au durat prea mult, imperiul roman s-a întins şi a prins Egiptul în mâna ambiţiosului Caesar, se spune că în acea vreme Cleopatra avea şaisprezece ani. Toată virtutea militară şi bărbătească a lui Caesar s-a rezumat în a-i lăsa autonomie Egiptului şi pe Cleopatra regină, chiar dacă nu avea vârsta. Dar Caesar moare mai târziu asasinat, în 44 î.H., în "idele lui martie", cum numesc romanii începutul primăverii, dar este chiar ziua de 15 martie. Izbucneşte al doilea război civil (în primul Caesar l-a înfrânt pe Pompei), în care la fel ca la moartea lui Alexandru, generalii se bat între ei ca să câştige politicul, adică Octavian.

     Se spune că de pe vremea când Cleopatra a venit la Roma, în vremea lui Caesar, împreună cu copilul lor, Caesarion; Antonius, cel ce va deveni general roman sub comanda lui Octavian, s-a îndrăgostit de Cleopatra. 

     Mai târziu, Antonius, când devine inamicul Romei în războiul civil, se retrage în Egipt în braţele acesteia. Fericire ce nu a durat mult pentru că la Actium în 31 î.H., în Grecia, lângă actualul oraş Preveza, flota egipteană este înfrântă. Antonius fuge şi se va sinucide puţin mai târziu.

     Cleopatra în anul 30 î.H se sinucide şi ea pentru a nu cădea în mâinile romanilor, Octavian deja îi pregătise cuşca de aur în urma carului său de triumf.

     De ce Cleopatra este femeie-erou?

     Pentru că s-a înfăşurat într-un covor, dus pe umerii unui sclav pentru a scăpa din palatul asediat de legionarii lui Caesar.

     Pentru că s-a dus la Roma, singură, fără gardă personală, când toate zvonurile spuneau că va fi închisă şi omorâtă. În Cetatea Eternă le-a boit pe uscatele femei romane, le-a arătat ce este rujul de buze şi cum se închid ochii, nu ca un plescăit de fălci înfometate. Cleopatra a fost un erou civilizator pentru toată feminitatea imperiul roman. Nu intrăm în amănuntele lecţiilor unor kama-sutre egiptene pe care le-a lăsat în urmă, se pare că femeile romane au condus-o în fast la plecare, s-au bucurat că pleacă numai pentru a duce mai departe învăţăturile primite, erau ca nişte şcolăriţe care după plecarea profesoarei se bucură că i-au furat conţinutul poşetei şi fac orice ca aceasta să nu observe.

     Este femeia-erou pentru că a dat o lecţie finală în ceea ce priveşte sinuciderea. O femeia dacă vrea să să sinucidă, trebuie să o facă astfel încât să rămână frumoasă prin acest act. Numai dandysmul european a reuşit să ducă mai departe aceste învăţături.

     Copilul nu ştie nimic din toate acestea, copilul ştie o poveste de dragoste care duce la mama şi la tata, dar ceva îl face şi bănuieşte ce este moartea şi frica. Copilul mai ştie că Cleopatra era frumoasă, a văzut şi poze, nu ştie încă dimensiunea timpului şi a filmului, normal că Cleopatra lui seamănă cu cineva. Dar reprezentarea Moartei Cleopatrei este unică, ochii închişi ce alungă frica, mâna ce se vrea a fi calmă şi se să sprijine capul nu-şi găseşte locul, un şarpe urcă şi nu se ştie unde, toate acestea concură şi duc la naivitatea femeilor din ziua de azi care se pare că nu înţeleg că erou nu are sex, la fel ca înger. Mai mult chiar, m-au învinuit cu şcoala pe care am avut-o, nepomenind nimic de Herodot.