Byron - despre alianţe

http://www.dcnews.ro/2011/03/vezi-ce-contine-rezolutia-onu-pe-tema-libiei/

Prea sfîntă "Alianţă" - a celor trei,

Care pretind că lumea-ntreagă-s ei!

O laică treime, care n-are

Cu cea din ceruri altă-asemănare

Decît aceea dintre o maimuţă

Şi om! În cuvioasa lor căruţă,

Trei proşti* se cred Napoleon! Pe lîngă

Treimea asta calpă şi nătîngă,

Chiar zeii din Egipt par mai normali!

În cuşti sau grajduri, cîinii lor banali

Şi boii lor plăvani cuminţi stăteau,

Nepăsători cît hrana şi-o primeau.

Dar dumnealor, mai hămesiţi pe semne,

Vor şi mai mult: să latre şi să-ndemne

La crime, să sfîşie şi să-mproaşte

Cu sînge! Fericite-acele broaşte

Scornite de Esop**, faţă de cele

De care-avem noi parte - cioturi grele

Şi rele, ce zdrobesc, cu-o forţă oarbă,

Popoare-ntregi, şi nu le lasă-n iarbă

Măcar o broască, berzele -menite

A face revoluţii, păsămite!

Byron, Opere-Poezia 2, ed. Univers, 1986, - Epoca de bronz, VIII, pag.126

* Este vorba de Congresul de Verona din toamna lui 1822, la care s-au întâlnit suveranii Rusiei, Prusiei şi Austriei şi care a consfinţit independenţa Statelor Unite.
Cei trei proşti: Alexandru I, împăratul Rusiei, Francisc I, împăratul Austriei şi Friedrich Wilhem al III-lea, regele Prusiei, care au participat la Congresul de la Verona. George al IV-lea, regele Angliei şi Ludovic al XVIII-lea, regele Franţei şi-au trimis doar reprezentanţii, în persoana ducelui de Wellington şi a viconţilor de Montmorency şi Chateaubriand.

** Esop, fabulist semilegendar grec, care ar fi trăit în secolul VII - VI î.e.n. Byron reaminteşte aici binecunoscuta fabulă a lui Esop despre broaştele care îi cer lui Jupiter un rege. Zeul, ascultîndu-le orăcăiala, le aruncă un butuc, de care broaştele s-au speriat la început, dar pe urmă s-au suit pe el, văzîndu-l cât de bun şi blînd este. Byron remarcă cu amărăciune că monarhii întruniţi la Verona sînt departe de a fi asemănători butucului-rege din fabula lui Esop.

Notele de mai sus sunt scrise de Lia-Maria Pop la pag.533, nota 69,73,74