“Să nu te izolezi de lume.
Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii.
...
Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.”
Albert Camus, Caiete
miercuri, 16 martie 2011
Discursul sacru al Împăratului Japoniei
am scris sacru pentru că acest discurs este unic şi fără precedent,
este sacru pentru că asistăm la o mare tragedie
"Acest element este ceea ce putem numi, o dată cu istoricii religiilor, sacrul. Sacrul este tocmai continuitatea fiinţei revelată celor ce-şi fixează atenţia, într-un rit solemn, asupra morţii unei fiinţe discontinue. Din pricina morţii violente, se petrece o ruptură în discontinuitatea unei fiinţe; ceea ce subzistă şi, în liniştea ce se lasă, este resimţit de spiritele neliniştite, este continuitatea fiinţei, căreia victima îi este redată."
