marți, 19 aprilie 2011

Pietrele ce aduc aminte

http://theomnireport.blogspot.com/2011/04/ancient-japanese-stone-tsunami-markers.html
This centuries old stone monument in Aneyoshi reads:

"High dwellings are the peace and harmony of our descendants.
Remember the calamity of the great tsunamis.
Do not build any homes below this point."



Am preluat mai departe ceea ce deja mulţi ştiu: că alţii înaintea ta, lipsiţi de mijloacele moderne, dar cu o mare experinţă adunată de generaţii întregi te pot învăţa mai mult decât ceea ce satelitul îţi arată sau computerul îţi calculează. Prin algoritmi bazaţi pe matematici avansate, calculatoarele moderne predicţionează statistic ceea ce natura, în felul ei sălbatic, refuză să ne arate deodată. Tehnologia ne arată prin asta umbra viitorului, ştim noi cum arată arătarea văzând doar umbra?!

Aceste pietre, făcute de sute de ani, au fost puse în locurile unde apa ajunge datorită valurilor create de seism, tsunami cum le spun japonezii.
Aceste pietre au avut rostul lor, cadrul depăşeşte artefactul, căci noi ştim pentru ce există şi la ce sunt bune ele.
Sunt sute de astfel de pietre inscripţionate care nu au fost nici măcar stropite de apa valurilor.

Interesantă ar fi ipoteza în care omul învaţă Teorema lui Pitagora numai datorită umbrei pe care obiectul o face în raport cu soarele, dar nu se apleacă să vadă obiectul şi nici scrisul de pe acesta, care uşor descifrat, descifrează şi Teorema.


http://www.newsoxy.com/science/ancient-stone-markers-tsunamis-22300.html

7 comentarii:

  1. tu când treci pe la Chişinău? :))

    RăspundețiȘtergere
  2. Ceea ce nu ştim cu adevărat nu se datorează prezentului, ci faptului că nu cunoaştem îndeajuns trecutul!

    RăspundețiȘtergere
  3. Scorchfield:

    Tot mai multi sunt convinsi ca traind profund prezentul este tot ce conteaza. Traieste viata (desi interpretabila traducere a lui carpe diem) e inteleasa la modul penibil prin iresponsabilitate.

    RăspundețiȘtergere
  4. "Carpem diem" este acum frustrarea celor care nu au nimic de pierdut; ceea ce mă face pe mine mai responsabil în faţa morţii, este că nu reuşesc să termin ceea ce mi-am propus (idee care nu-mi aparţine).

    Acum, iubesc atât de mult prezentul -iubire relativă căci mâine un viitor va reuşi să mă facă să uit sau să regret ce-am scris azi, dar poate nu mâine, în schimb sigur în anii ce vin!

    RăspundețiȘtergere
  5. Scorchfield:

    In fond, viata tine de senzatia de plin , de im-plin-irea viselor, asteptarilor. Traieste-ti viata e alergarea dupa orice ca sa nu ai timp sa te uiti inauntrul tau si sa nu ai ce vedea, sa te uiti langa tine si sa nu gasesti pe nimeni care sa iti dea un pupic sau :) o palma,dupa caz

    RăspundețiȘtergere

mesajele anonime nu se citesc