http://ourladystears.blogspot.com/2010/12/what-is-truth.html |
citat
Pilat nu se putu abţine să nu zâmbească. Adevărul? Ce simplu era! E adevărat că un analfabet, fiul unui meşteşugar obscur, născut într-un sat pierdut, n-ar fi putut în nici un chip să cunoască dificultăţile de neînlăturat care înconjoară un asemenea concept, de îndată ce încercai să-l analizezi. Romanul îşi aminti controversele sofiştilor şi polemicile greceşti. Era în acelaşi timp înduioşat şi enervat.
- Ce e adevărul? Întrebă el în chip de probă, cunoscând însă inutilitatea întrebării.
Iisus nu răspunse.
- Spui că împărăţia ta nu e aici şi că ai venit în lume. De unde vii tu?
Iisus nu răspunse.
- Nu vrei să-mi vorbeşti, zise Pilat. Nu ştii tu oare că eu am puterea să te eliberez sau să-ţi cer răstignirea?
- N-ai avea asupra mea nici o putere, dacă aceasta nu ţi-ar fi fost dată de Cel de Sus. Aşa că vina celui care m-a dat în mâinile tale e mai mare.
Pilat înţelese că bărbatul se referea în mod constant la acel dincolo de care i se părea că depinde lumea reală. Să-l urmărească în această direcţie era lipsit de orice sens. Puse capăt discuţiei absurde. Nu contrazici un iluminat. Ieşi şi se adresă somităţilor Sinedriului:
- Nu găsesc nici o vină acestui bărbat. Nici Irod, de vreme ce l-a retrimis la mine.
Roger Caillois, Pilat din Pont, Humanitas, 2005, pag. 54-55
Frumoasă pagină ! Caillois era un maestru, iar tu ai gusturi minunate.
RăspundețiȘtergereCaillois scrie minunat, asa este!
RăspundețiȘtergere