Procesul

James Joyce de Constatin Brâncuşi

În 1920, Brâncuşi reuşeşte să expună la Salonul independenţilor din Paris, dar una din operele sale stârneşte animozitate: este vorba de Principesa X. Picasso, care era un mare şugubăţ al timpului, exclamă că Principesa X este de fapt "O pulă!" şi Matisse la rândul lui este încântat de idee, dar poliţia nu! Piesa este scoasă din muzeu, dar adusă înapoi în urma protestelor; inclusiv protest publicat din partea lui Picasso, suprarealistul Picabia ori cubistul Leger. Totuşi Brâncuşi a rămas supărat toată viaţa pe Picasso şi pe Matisse. Brâncuşi, introvertit, nu gusta glumele pe seama operelor sale, în schimb era prieten bun cu Apollinaire, un alt mare amator de farse. "De gustibus non disputandum est!"

Şase ani mai târziu vrea să expună în Statele Unite ale Americii, uitând că în anii 1908 şi 1913, când a mai făcut-o, la Chicago, au ars într-o piaţă publică efigii ale operelor sale, ale lui Matisse, Walter Pach şi alţii.
Prietenul său, James Joyce îl sfătuieşte ca în niciun caz în inventarul operelor ce urmau să ia drumul peste Atlantic să includă şi Principesa X.


Existau destui în America de Nord care în aşteptarea operelor lui Brâncuşi se pregăteau de scandal; de apărarea Americii împotriva obscenităţilor ce veneau din Europa.
La vamă, s-a presupus că Brâncuşi face contrabandă cu metale şi că Pasărea Măiastră, nu este operă de artă, ci un motiv de-a introduce bronz în ţara lor; taxa era de 235 de dolari aplicată numai Păsării.

Brâncuşi dă în judecată vama, prin asta statul nord-american. La proces sunt chemaţi doi specialişti din ţară: Frank Crowinshield, pe atunci editor la Vanity Fair şi William Henri Fox, director la Brooklyn Museum of Art, amândoi martori la cererea reclamantului:


Primul răspunde Frank Crowinshield:

Întrebare: Aveţi cunoştinţe de artă?

Răspuns: Am studiat arta în tinereţe. Tatăl meu era artist şi eu am fost critic de artă la diferite reviste, ca cea de faţă, şi am scris numeroase articole de artă.

Î : De cât timp scrieţi articole despre artă?

R : De aproximativ cincisprezece ani.

Î : Aţi studiat arta?

R : Da, în întreaga lume.

Î : Cunoaşte-ţi opera domnului Brâncuşi?

R : Desigur.

Î : Aţi văzut vreuna din lucrările domnului Brâncuşi?

R : Am văzut numeroase lucrări în atelierul său, precum şi în expoziţii, aici, la Londra şi în alte părţi.

Î : Domnul Brâncuşi este recunoscut ca sculptor profesionist?

R : Da, este.

Î : Vă înfăţişez Proba 1 şi vă întreb dacă aţi mai văzut-o până acum?

R : Am mai văzut-o.

Î : Şi o consideraţi operă de artă?

R : O consider ca atare.

Î : Din câte ştiţi, are vreun scop utilitar?

R : Nici unul.

Î : Domnule Crowinshield, ce vă îndreptăţeşte să afirmaţi că Proba 1, după părerea dumneavoastră, este o pasăre?

R : Sugerează zborul, sugerează graţia, năzuinţa, vigoarea îmbinată cu iuţeala, într-un elan de putere, forţă, frumuseţe, aşa cum le are o pasăre. Dar numele, titlul acestei lucrări, realmente nu înseamnă mare lucru. Sculptori de mare succes, Barye şi alţii, şi-au intitulat mare parte din lucrări cu denumiri care nu spun nimic... Într-un fel, titlul are foarte puţin de-a face cu lucrarea sculptorului. nu afectează defel calitatea estetică a lucrării privită ca operă de artă, dacă are proporţie, armonie, măiestrie şi mesaj.

Î : De ce spuneţi că această lucrare vă atrage ca operă de artă reprezentând zborul unei păsări?

R : N-am spus asta, am spus că sugerează zborul.

Î : Sugestia de zbor este singurul motiv care stârneşte emoţia dumneavoastră estetică?

R :  Nu numai. Lucrarea mă atrage graţie proporţiilor, formei, armoniei, mesajului şi măiestriei.

Î : Aşadar, dacă aţi lua o bară de metal perfect rotunjită şi cu forme simetrice, bine şlefuită, v-ar atrage ca şi cum ar fi o operă de artă?

R :  Nu, domnule. Dacă ar fi făcut-o un mare artist...

Î : Să presupunem că n-aţi şti cine a făcut-o.

R : Aceasta n-are nici o importanţă.

Î : Deci, cu toate că ne referim la calitatea artistică sau la proprietatea de a captiva privitorul sau la echilibrul armonios, la formă etc., n-are importanţă şi nu faceţi nici o diferenţă între lucrarea unui meşter şi opera unui sculptor?

R : Dacă este frumoasă, lucrarea nu poate fi făcută de un meşter...

text din 
Dumitru Daba, Brâncuşi, Editura de Vest, 1995 pag. 38-40


Nota trimite la
Brâncuşi vs United States (stenograma procesului, obiect al Dosarului 209109-G, New-York, oct.21, 1927)


imagini de la:
http://www.flickr.com/photos/costi-londra/3880533883/

http://www.orion-lights.ro/noutati/omagiu-lui-brancusi