citiţi prima dată postarea de mai jos, aceasta este urmarea ei
Cuprins de remuşcări am evitat orice discuţie. Tiptil m-am strecurat spre bucătărie unde o "tărie" a reuşit să mă încălzească. Am aprins televizorul, cel cu diagonala minusculă şi cu sonorul pe "mute".
Erau ştiri; despre inundaţii, despre ploi. Ploua peste reporter, peste microfon; aveam impresia că aud acel ritm.
M-am dus la culcare şi lângă ea am simţit căldura de care aveam nevoie.
Am adormit şi-am visat.
“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
nu atiu daca exista vreun text al lui Beckett din care sa lipseasca umbrela... obiect expresionist (la cata teorie cunosc)
RăspundețiȘtergere