Atena, Athina, Athena - ca oraş, ca istorie, ca iubită

motto

cu cât ne-nvârtim mai taaaaare,

timpul trece mai reepeeeeede.

copilul strigând din caruselul în mişcarea de rotaţie

Hadrian imperator dixit:

"Barcazul împrumutat de negustorul Erastos din Efes spre a naviga în Arhipeleag a aruncat ancora în golful Faleron: m-am instalat la Atena ca omul ce se întoarce acasă. Îndrăzneam să ating atare frumuseţe, să încerc să fac din acest oraş admirabil unul perfect. Pentru prima oară Atena se repopula, reîncepea să crească după o lungă perioadă de declin: i-am dublat suprafaţa; am proiectat de-a lungul Ilisos-ului o nouă Atenă, oraşul lui Hadrian lângă cel al lui Tezeu. Totul era de sistematizat, de construit. Şase veacuri mai înainte, marele templu consacrat lui Zeus Olimpianul fusese abandonat îndată după începerea lucrărilor. Lucrătorii mei s-au pus pe treabă: Atena cunoştea din nou munca plină de veselie pe care nu o mai gustase de pe timpul lui Pericle." (1)

 Totul se află în ceea ce nu e împlinit, sfiala care şovăie. (2)

http://scorchfield.blogspot.com/2010/10/aceasta-moara.html

N-am trăit niciodată, moartea tatălui meu mi-a secat toate simţirile, aveam starea noctambulului care izbindu-se de obiectele din jurul său nu face decât să se trezească poate, dar nu-l doare nimic. Nu mă mai poate durea nimic, poate numai moartea şi ea nu a venit. Nimfa m-a salvat şi mi-a arătat dragostea.

Am ajuns la Atena la mijlocul lunii august; oraşul alb m-a adulmecat cu vântul său prăfos luminat de marmura fină plutitoare. Prima noapte am stat la unchiul meu, fratele mamei şi nedorind să depind de nimeni am închiriat o cămăruţă, undeva aproape de Colina Nimfelor şi asta am aflat mai târziu că se numea aşa.

Când am urcat prima dată pe Acropole, am simţit că aparţin acestui oraş, clădirilor, străzilor, şi mi-am zis că în privinţa oamenilor va trebui doar să-i cunosc.

____________________________________________________

1) Marguerite Yourcenar, Memoriile lui Hadrian, Ed. Cartea Românească, 1983, pag.122-123.

2) William Burroughs, Tărâmuri vestice, Ed.  Paralela 45, 2005, pag.59 jos