Kafka vorbeşte despre punctul de unde nu există întoarcere. Acest punct e cel mai greu de atins dintre toate. Jocul se numeşte Găseşte-ţi Adversarul. Planul de joc al Adversarului este să te convingă că nu există.
- De ce toată această paranoia?
Acesta e doar unul din planurile lui de joc. Descoperi că există şi totuşi mai ai un drum lung până la o confruntare, un drum lung. Un drum înfiorător de plicticos, voci triste, din ce în ce mai murdar, mai bătrân.
Chipuri ale urii diabolice şi ale disperării. Are pistoale, dar nu trage nimeni în el. E mai uşor să-l aştepţi. Din Tărâmul Drumurilor Moarte şi-a jucat la barbut o ieşire în trombă. Ultimul dintre eroii galanţi. Pistolul îi rugineşte în mână. Nu e o superarmă din cosmos, doar un Ruger 357 magnum... dacă vine iarna... (best-seller prin 1920, nu l-am citit niciodată, dar se pare că iarna e Vârsta a Treia, ultimul şi cel mai dur dintre teste). Sănătatea poate fi un blestem, să-ţi ţii trupul viu când sufletele sunt moarte sau dispărute, Ren-ul şi Ka-ul te-au părăsit în scârbă de ceva timp.
- Capriciile lui Maugham sunt dincolo de limita suportabilului, io am tăiat-o.
Ai nevoie de un Ka barosan, ca să ţii trupul pe linie.
Wiliam Borroughs, Tărâmurile Vestice, Ed. Paralela 45, 2005, pag.31-32
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
mesajele anonime nu se citesc