Mitul Ariadnei

Am scris titlul inexact în ceea ce doresc să scriu, cele două cuvinte au profitat de cadenţă, de poezie pentru a intra ca titlu. Imaginea este explicată mai târziu.

Ariadna a fost fiica lui Minos, regele Cretei. Când tinerii atenieni, printre care s-a ascuns şi Teseu, au venit în Creta, ca tribut anual al cetăţii, Ariadna s-a îndrăgostit de erou.
Labirintul făurit de Dedal, era acum închisoarea celor şapte tineri şi şapte tinere, care în rătăcirea lor deveneau pradă sigură Minotaurului; făptură ce întruchipa bestia visată, venită în urma unui erotism marcat de simbolulul purităţii albului şi a virilităţii taurine.
Ariadna i-a dăruit un ghemotoc de sfoară şi un cuţit fără prăsele, -ce se ascunde uşor- lui Teseu, înaintea intrării acestuia în labirint laolaltă cu ceilalţi tineri.
Mesajul în care femeia ajută bărbatul de care este îndrăgostită este clar, aşteptarea lui normală, plecarea de acasă cu acesta, naturală. Şi odată ucis Minotaurul, evadarea este mult mai simplă şi Ariadna pleacă cu Teseu, părăseşte nu numai casa, palatul regal, dar şi pe toţi prietenii pe care îi avea (nu discutăm de părinţi, probabil că avea o tară împotriva lor); escaladând mitul, Minotaurul era frate vitreg cu ea.
Ceea ce am înţeles eu din mit, este dăruirea acestei femei care se aruncă într-un necunoscut, ca o călăuză a unui bărbat şi nu invers, multe din mituri celebrează bărbatul ca erou. Aici întâlnim de fapt şi eroina care în curajul ei, trădează politica tatălui, salvează tinerii atenieni şi este părtaşă la moartea Minotaurului, fie el ce-o fi cu ea.

Să fugi crezând că faci bine ţine de atletism, să ai şi crima în spate, eşti un evadat, fiind peste toate astea îndrăgostită ai mari şanse să apari în gazete, şi câte tinere nu doresc asta!

Cazul de faţă este mai cerebral, mitul deconspiră de fapt frumuseţea Ariadnei, mai târziu un zeu se va îndrăgosti de ea. Mai mult, Ariadna a gândit acest plan ca o reuşită sigură, peste secole multe femei au reluat inconştient ideea şi chiar la unele a reuşit de minune.

Dali va reuşi să plece în căutarea lui suprarealistă, iniţial automatistă, şi datorită Galei.
Gala: Helena Diakanoff Devulina, cea care va deveni inclusiv muză pentru marele paranoic.
Dali, la acea vârstă de tânăr căutător va scrie: "În viaţa mea nu făcusem dragoste! Acest act mi se părea disproporţionat cu vigoarea mea fizică... aşa ceva nu era pentru mine."
Nu făcuse pe dracu, nu făcuse aşa cum i-a arătat rusoaica; descumpănirea totală a marelui artist în tinereţe este datorită instrumentelor, un fir şi-o lamă, cam atât i-a arătat Gala, cum va deveni ea mai târziu pentru Dali.
"Gala are cu zece ani mai mult decât Dali, dar el vede în ea realizarea dorinţelor sale din copilărie, pentru o mică rusoaică: "Ea era! Galuşka Rediviva!"

Teseu tremură la ideea că odată salvaţi tinerii atenieni, el se va întoarce la Atena cu însăşi fiica lui Minos, prin asta nu numai că războiul era pornit oricum prin uciderea Minotaurului, mai mult prin răpirea Ariadnei -ca ostatică bineînţeles, atenienii vor trebui să-l pedepsească în legea lor, a cutumei locale. Atunci Teseu o părăseşte pe insula Naxos, insulă în marea Cicladelor, loc minunat nu numai mie, dar şi zeilor creatori. Acolo Dionysos - mitul spune că se plimba, văzând-o s-a îndrăgostit pe loc de ea şi a luat-o de nevastă. Lucru nefiresc pentru zei, pentru mersul lor prin lume şi fără a merge mai departe asta explică ceea ce era Ariadna, ca femeie, ca reprezentare feminină pentru bărbaţi.

Lumea este un labirint în care nu mişună doar un taur, - multe persoane într-o confuzie pronunţă prea des cuvântul "bou", eu rar văd aşa ceva- lumea este plină de tauri, aşa cum este plină şi de bărbaţi, sau de femei. Printre toate aceste mulţimi, distingem singular, rar, eroii şi eroinele. Tot lumea confundă des, boul cu taurul, eroul cu bărbatul, femeia cu feminista. Mai ales femeile, de dragul cuvântului şi-l alătură personalităţii proprii, asta pentru că a spune că este eroină este prea greu, bărbaţii în schimb visează la asta.

Mai sus este "Culegătoarea de orez", o schiţă în care copilul a văzut femeia care munceşte. Fără a fi traductibil copilul a desenat că femeia gândeşte, aşa vrea el şi aici nu ne putem opune. Ce gândeşte? s-ar putea că nici copilul să nu ştie, vreţi voi să ştiţi? nu cred, când femeia gândeşte, bărbaţii tremură! Am greşit; eroii tremură, cu astea ceva nu dă bine şi "culegătoarea de orez" ştie mai bine.