În desen, micul artist i-a întors mâinile, totul pare nenatural, anatomic greşit, pentru asta toate liniile desenului sunt armonioase şi dau un mare echilibru plăcut ochiului.
Am văzut în asta şi altceva; în partea scrisului, a prozei sau a versului, cuvintele trebuie uneori să se întoarcă, să se curbeze, abia atunci totul capătă sensul figurativ, imaginea prin care cititorul vede.
E frumos cum spui cu "intoarcerea" cuvintelor, dar cred ca reflexivitatea asta a limbajului e sau nu e in tine de la bun inceput. Asta face diferenta intre un scriitor si un scriptor, intre cel care cauta sensul si cel care umbla cu caietul de expresii frumoase
RăspundețiȘtergereDacă îţi spun că sunt inginer, mă crezi :)
RăspundețiȘtergereCuvintele trebuie sa se iubeasca intre ele. Atunci poezia/textul este placut.
RăspundețiȘtergere@Scorchfield: nu m-am indoit nicio secunda :)
RăspundețiȘtergere@Herta
RăspundețiȘtergereHai să ne maturizăm, eu să înţeleg "naivitatea" ta, tu încercând să mă trezeşti pe mine; adică "cuvintele", nu fac dragoste, a intra în alte sfere este de prisos acum, altfel eu chiar mă aplec să înţeleg pe toată lumea şi chiar nu reuşesc. :)
@Ioana
RăspundețiȘtergereInginer în telecomunicaţii, eu ştiu cum vibrează unda, am primit semnale că aş şti şi cum unda vine în cercuri; după acel impact care aruncă radial, din epicentrul lui idei, fapte, emoţii, sentimente, ca să mă explic, aruncându-mă în "marea umană", în "comedia umană" cum scria Balzac, răspândesc eu-rile mele. Multiplu.
scrii frumos in ograda ta, cand iesi insa dai serios cu bata in balta.
RăspundețiȘtergereuite, pentru tine Sorana, am mai scris o postare, nu ţi-o dedic, dar mă gândesc la cele scrise de tine, altfel în stilurile de înot cu care vâslesc la alţii, îmi aparţin şi nu pot învăţa altele; mulţumesc TARE mult de remarcă, de MÂINE am să fiu băiat cuminte ;).
RăspundețiȘtergereNu-i vibratie ca rezonanata si nici unda ca particula. Pam pam
RăspundețiȘtergeremă lasă-mă, ce faceţi voi poeţii cu ştiinţa :)
RăspundețiȘtergereSi ce fac inginerii cu fiinta :)
RăspundețiȘtergereO construiesc.
RăspundețiȘtergereO desăvârşesc.
Când o distrug, vin filosofii şi caută în ceea ce a mai rămas. Unul dintre ei, sufocat de emoţie, a scris Fiinţa şi Neantul, în speranţa existenţială că va veni pacea. N-a venit, inginerii lucrează.