"Nu este nici o diferenţă între moartea aleasă şi moartea obligatorie"

citat

"Dacă omul nu este absolut liber să aleagă moartea, atunci el nu poate fi întru totul forţat să îşi dea viaţa. Chiar şi în cazul pedepsei capitale, forma ultimă a morţii obligatorii, când cel condamnat încearcă să reziste spiritual morţii, aceasta încetează să mai fie o simplă moarte obligatorie. Însăşi moartea cauzată de moartea nucleară, acea copleşitoare moarte prin constrângere, pentru victime a fost moarte prin destin. Nu putem ajunge faţă în faţă cu moartea până nu sutem prinşi de soartă şi propria noastră alegere. Şi până şi de ultima formă de moarte se agaţă mereu lupta nevăzută dintre alegerea umană şi destinul suprauman. Câteodată poate părea că un om moare pentru că aşa a ales. Sinuciderea este un exemplu. Alteori moartea poate părea în întregime impusă. Moartea prin bombardare într-un raid aerian este de acest fel.
Dar chiar şi în sinucidere, aparent expresia ultimă a liberului arbitru, soarta care nu poate fi nicicum controlată îşi joacă rolul său în complicatul proces care duce spre o moarte inevitabilă..." 1.)

Prin rândurile scrise mai sus, Yukio Mishima, caracteriza ideea unei despărţiri a liberului arbitru faţă de decizia unilateral umană. Un "progres" pentru o literatură şi o ideologie a japonezilor; de fapt o nuanţare a deciziei divine. Asta poate prin educaţia vestică pe care o avea Mishima.

În Europa, în ani 60, perioada de vârf a lui Mishima, Camus scria introducerea la "Omul Revoltat", spicuim:

"Rimbaud, care cântă "drăguţa crimă piuind în noroiul străzii", fuge la Harrar doar pentru a se plânge că trăieşte aici singur. Viaţa era pentru el "o farsă bună pusă la cale de toţi". Dar, în ceasul morţii, iată-l strigând surorii sale: "Eu voi intra în pământ, iar, tu vei continua să mergi în lumina soarelui!" " 2.)

 Într-o nonşalanţă a parcusului şi asemeni lui Orfeu, Rimbaud se uită înapoi şi nu poate să nu regrete ceea ce lasă. Regret transpus în poezii, dar fără a anticipa moartea rapidă.
Nu putem continua în exemple, dar am ales acestea care prin diferenţa lor şi mai ales prin profunzimea ideii de moarte ne apropie mai mult de uman şi nu de filosofie.
____________________________________________________

titlu şi 1.) Yukio Mishima, Calea Samuraiului Astăzi, pag.107-108, Ed. Humanitas 2007
Scriitor japonez de o mare profunzime şi care prin moartea sa, "a demonstrat" că era un maestru al sinuciderii.
2.) Albert Camus, Omul revoltat, pag. 17 mijloc, Ed. Sophia, 1994, Rimbaud a stat destul de mult în Etiopia, la Harrar localitate la vreo 500 de km est de Addis Abeba, capitala; în perioada 1888-1891, în martie 1891 obligat de o tumoare la genunchi ajunge la Marsilia. Se pare că acolo versurile A noir, E blanc, I rouge, U vert, O bleu voyelles s-au născut