Apollo Loxias - Oblicul

În greaca veche Loxias înseamnă Oblicul. Sofocle l-a pomenit pe Apollo, în piesa Oedip Rege ca Loxias. Herodot pomeneşte de el asemenea, atunci când în durerea sa; Cresus capătă dezlegare de la Cyrus pentru a trimite din nou daruri la Delphi şi a întreba de ce el a fost atât de osândit de zei? Pythia pomeneşte de toate semnele pe care Loxias le-a trimis lui Cresus şi acesta le-a interpretat pe dos şi de aici şi rezultatul: prizonieratul său.
Nu intrăm în amănuntele unei deznădăjduiri istorice, tragediile umane au umplut catacombele marilor oraşe, azi metropole europene.
 
Ideea de Oblic este necesară pentru a fi nuanţată.
O diagonală este de obicei, dreapta oblică; dreapta care nu numai că împarte figura geometrică în două părţi egale, dar stabileşte anvergura; unghiul de urcare sau de coborâre chiar.
Loxias desăvârşeşte opera de înlocuire a caracterului uman; - lovesc atât cât durerea te apleacă; astfel încât tu nu numai că mă vei recunoaşte de acum încolo ca fiind zeul tău, dar simţurile tale vor fi altele: vei fi om când animalele te vor pândi şi animal când zei (oameni, mai bine scris) te vor urmări - .
Apollo are atitudine solară; umbra omoară şi şubrezeşte totul; absenţa sa în viaţa pământenilor provoacă cataclisme.
Nu există diagonală singulară, există mai multe diagonale... dar niciodată una!

În imagine avem un vas kylix văzut de sus, în această categorie este poate cel mai preţios obiect din muzeul de la Delphi. Apollo face o libaţie, un sacrificiu, este redundant, zeul se priveşte pe sine însuşi, de aici divinaţia (prevestirea).
Corbul reprezintă înţelepciunea, pare imobil, dar de fapt este atent la zeu, o clipă şi va fi pe mâna lui.
Harfa pe care o ţine, reprezintă nu numai muzica, ci toate artele, căci Apollo este şi tutorele muzelor.
Vasul are aproximativ 20 de cm în diametru.