duminică, 20 noiembrie 2011

Psihologia pupatului - RE

http://karenswhimsy.com/ancient-roman-women.shtm
Pentru că am comentat la postarea
http://anaayana.wordpress.com/2011/11/02/psihologia-pupatului/
și-am promis un răspuns; trebuie să dau un copy-paste de aici
http://scorchfield.blogspot.com/2011/06/in-vino-veritas.html

Polybios, Cartea a VI-a Istorii (fragmente regăsite)

III. Din arheologia romană

   4. La romani -după cum spune Polybios în cartea a şasea, este interzis femeilor să bea vin (68); beau însă aşa numitul passum (69). Acesta se face din struguri stafidiţi şi este la băut asemănător cu vinul dulce din Aigosthena (70) şi cu cel din Creta; de aceea îl folosesc pentru potolirea setei.
      Nu este cu putinţă ca femeia să bea vin fără să se bage de seamă. Căci mai întîi n-are la dispoziţia ei vin ; pe lîngă aceasta trebuie să sărute pe rudele sale şi pe ale bărbatului pînă la verii de-al doilea (71) şi să facă acest lucru în fiecare zi, ori de cîte ori îi vede prima oară. Astfel, neştiind cu cine poate să se întîlnească, se păzeşte ; căci, chiar dacă a gustat doar, nu mai este nevoie de alt indiciu pentru a-i trăda fapta [Athenaeus, X, 56 p. 440 c].

Notele traducătorului Virgil H. Popescu:

68 - Este stabilit că în vechea Romă femeile nu aveau voie să bea vin (vezi Plinius, Naturalis historia, XIV, 89 : non licebat id (sc. vinum) feminis Romae bibere ("Femeilor romane nu le era îngăduit să bea vin").
69 - Vinum passum era un vin făcut din struguri uscaţi la soare. Plinius, (Naturalis historia, XVI, 81) descrie prepararea acestuia şi este menţionat ca venind din Creta (Juv., 14, 270+1 ; pingue antiquae de litore Cretae passum ) "vin passum de pe ţărmul roditor al Cretei vechi" ; Mart., XIII, 106 ; Plinius, op.cit.
70 - Aigosthena (azi Mazi), localitatea în nord-vestul Megaridei, pe ţărmul golfului Alcyonius, La poalele Cithaironului.
71 - Obligaţia matroanei romane de a-şi săruta rudele pînă la gradul al şaselea este arătată de Plutarh (Moralia, 265 B) şi Cato, (XIV, 90) [...]
Polybios, Istorii, ed. Ştiinţifică, 1966, pag. 471 şi note de la pag. 562

9 comentarii:

  1. foarte interesant ce ai postat despre obiceiurile romanilor.

    in alta ordine de idei: inflorirea arealului delphi s-a asociat cu anumite schimbari pe bolta cereasca, schimbari care puteau fi mai bine vazute de aici?

    RăspundețiȘtergere
  2. și despre Delphi? nimic, a fost greu? :)

    RăspundețiȘtergere
  3. oh, a fost foarte interesant. numai ca am impresia ca ne lipseste ceva pentru a intelege de ce acel loc si nu altul. adica, cere o sinteza despre alegerea locurilor in antichitate...sunt sigura ca stii despre ce vorbesc

    RăspundețiȘtergere
  4. imi amintesc de cealata postare a ta...pupatul si vinul...si mirosul vinului :)
    mie imi place mult de tot vinul dulce licoros :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Pandhora, un Ovidiu îți trebuie ție! :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Anonim
    sigur încerc să pricep cele scrise de tine, sigur în mine bântuie fantoma anticului, sigur sunt un idealist, alături de Byron și de Holderin, stai de ultimul n-am pomenit pe blog...

    am să încerc un răspuns pe măsură, la rândul tău să-mi dai și o direcție de unde vin săgețile, fără scut! :)

    RăspundețiȘtergere
  7. chiar este preferatul meu...cel vechi de 12 ani...este cu adevarat deosebit:)
    promit sa nu pup pe nimeni :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Dar s-a întrebat careva de ce femeile nu aveau voie să bea vin?

    RăspundețiȘtergere
  9. Ne întrebăm cu toții -și bărbați și femei și ne gândim în continuarea la asta. Ne gândim și la faptul că femeile nu aveau voie nici la Olimpiade în antichitate!

    RăspundețiȘtergere

mesajele anonime nu se citesc