 |
| http://karenswhimsy.com/ancient-roman-women.shtm |
http://anaayana.wordpress.com/2011/11/02/psihologia-pupatului/
și-am promis un răspuns; trebuie să dau un copy-paste de aici
http://scorchfield.blogspot.com/2011/06/in-vino-veritas.html
Polybios, Cartea a VI-a Istorii (fragmente regăsite)
III. Din arheologia romană
4. La romani -după cum spune Polybios în cartea a şasea, este interzis femeilor să bea vin (68); beau însă aşa numitul passum (69). Acesta se face din struguri stafidiţi şi este la băut asemănător cu vinul dulce din Aigosthena (70) şi cu cel din Creta; de aceea îl folosesc pentru potolirea setei.
Nu este cu putinţă ca femeia să bea vin fără să se bage de seamă. Căci mai întîi n-are la dispoziţia ei vin ; pe lîngă aceasta trebuie să sărute pe rudele sale şi pe ale bărbatului pînă la verii de-al doilea (71) şi să facă acest lucru în fiecare zi, ori de cîte ori îi vede prima oară. Astfel, neştiind cu cine poate să se întîlnească, se păzeşte ; căci, chiar dacă a gustat doar, nu mai este nevoie de alt indiciu pentru a-i trăda fapta [Athenaeus, X, 56 p. 440 c].
Notele traducătorului Virgil H. Popescu:
68 - Este stabilit că în vechea Romă femeile nu aveau voie să bea vin (vezi Plinius, Naturalis historia, XIV, 89 : non licebat id (sc. vinum) feminis Romae bibere ("Femeilor romane nu le era îngăduit să bea vin").
69 - Vinum passum era un vin făcut din struguri uscaţi la soare. Plinius, (Naturalis historia, XVI, 81) descrie prepararea acestuia şi este menţionat ca venind din Creta (Juv., 14, 270+1 ; pingue antiquae de litore Cretae passum ) "vin passum de pe ţărmul roditor al Cretei vechi" ; Mart., XIII, 106 ; Plinius, op.cit.
70 - Aigosthena (azi Mazi), localitatea în nord-vestul Megaridei, pe ţărmul golfului Alcyonius, La poalele Cithaironului.
71 - Obligaţia matroanei romane de a-şi săruta rudele pînă la gradul al şaselea este arătată de Plutarh (Moralia, 265 B) şi Cato, (XIV, 90) [...]
Polybios, Istorii, ed. Ştiinţifică, 1966, pag. 471 şi note de la pag. 562
foarte interesant ce ai postat despre obiceiurile romanilor.
RăspundețiȘtergerein alta ordine de idei: inflorirea arealului delphi s-a asociat cu anumite schimbari pe bolta cereasca, schimbari care puteau fi mai bine vazute de aici?
și despre Delphi? nimic, a fost greu? :)
RăspundețiȘtergereoh, a fost foarte interesant. numai ca am impresia ca ne lipseste ceva pentru a intelege de ce acel loc si nu altul. adica, cere o sinteza despre alegerea locurilor in antichitate...sunt sigura ca stii despre ce vorbesc
RăspundețiȘtergereimi amintesc de cealata postare a ta...pupatul si vinul...si mirosul vinului :)
RăspundețiȘtergeremie imi place mult de tot vinul dulce licoros :)
Pandhora, un Ovidiu îți trebuie ție! :)
RăspundețiȘtergereAnonim
RăspundețiȘtergeresigur încerc să pricep cele scrise de tine, sigur în mine bântuie fantoma anticului, sigur sunt un idealist, alături de Byron și de Holderin, stai de ultimul n-am pomenit pe blog...
am să încerc un răspuns pe măsură, la rândul tău să-mi dai și o direcție de unde vin săgețile, fără scut! :)
chiar este preferatul meu...cel vechi de 12 ani...este cu adevarat deosebit:)
RăspundețiȘtergerepromit sa nu pup pe nimeni :)
Dar s-a întrebat careva de ce femeile nu aveau voie să bea vin?
RăspundețiȘtergereNe întrebăm cu toții -și bărbați și femei și ne gândim în continuarea la asta. Ne gândim și la faptul că femeile nu aveau voie nici la Olimpiade în antichitate!
RăspundețiȘtergere