În onoarea inventatorului fotografiei Louis Daguerre |
În Egiptul antic, preoții ce păzeau marile secrete spirituale, încercau și ei camera obscură, altfel. Evenimentul avea loc la o dată bine stabilită, astăzi contemporanii l-au numit eliberare senzorială. În întunericul adânc din mijlocul piramidelor, doar cu un chiup de apă ce trebuia să hidrateze creierul, ochii lor începeau să vadă după un timp imagini. Creierul lipsit de informația vizuală începea el însuși să o producă, să o reproducă, să o refacă, să o imagineze.
Fenomenul chimic prin care bromura de argint trece în argint metalic se numește revelare, developare, ”componentul cel mai important este reducătorul organic care reduce la argint metalic bromura expusă la lumină.” (Helmuth Stapf, Practica fotografică, ed. Tehnică, 1958, pag.296)
Astăzi în epoca digitală lucrurile de mai sus le știu din ce în ce mai puțini oameni, dar cam așa le-a văzut și Louis Daguerre. De aceea trebuie să știm toate acestea pentru că și în mintea noastră se produce revelarea, și: reducerea imaginii la informație.
Mai sus, o frunză de viță-de-vie, care cuprinsă de toamnă și de frig ascunde înăuntru-l ei un întuneric, acolo, în clopotul format, lumina ajunge fără zgomot, de aceea fotografia nu are sunet. Absența sunetului, induce imaginarul, pentru că în frunză se-ntâmplă lucruri nebănuite, ascunse vederii obișnuite; frunza a devenit acum o cameră obscură.
Frunza developează spaima celor care fug din calea frigului cosmic ? Sau bucuria celor care se simt regi numai când ninge ?
RăspundețiȘtergereai scris foarte frumos. natura moarta dar care inca pulseaza, oscileaza sub actiunea vintului. clopotul care oscileaza sub actiunea unei forte exterioare. chiar crezi ca oscilatia frunzei produce un sunet decelabil de cei cu auzul fin? este o etapa a asociatiilor dintre efectele senzoriale si gindirea pura. apoi vei trece in alta etapa, a decantarii. a sintezei. totusi sa ne intoarcem la antici: la delphi te-a impresionat mai mult asociatia cu izvorul creativitatii sau cea cu buricul pamintului? si de ce ar fi acolo buricul pamintului?
RăspundețiȘtergereȘerban Tomșa
RăspundețiȘtergerePrima întrebare pare ”creepy” și criptată, probabil că noaptea frigul din clopotul vegetal, din întunericul din întuneric ne poate arăta cosmosul, și cine poate pătrunde acolo, sigur că numai cu mintea, vede stelele, asemeni Orion-lui, pe care preoții egipteni declarau că-l vedeau din mijlocul piramidelor!
A doua întrebare ține din ludicul alb din noi; te cam bucuri când vine zăpada rege mic ce ești!
Anonim
RăspundețiȘtergerecele scrise de tine mă bucură, mai am până la ”gândirea pură”, în schimb pot personaliza răspunsurile privitoare la Delphi printr-o postare; viitoarea!
superba postare si ce imagine...
RăspundețiȘtergerefelicitari Scorchfi, tu şi google ce nu ati uitat sa-l sarbatoriti:))
RăspundețiȘtergeream glomit, mi-a placut scrierea darparka a fost ortak cu Joseph Niepce la Diorama nu?
aşa ai mare dreptate astazi ıti dowland-ezi un Photu Filtre Studyo şi gata.miroase a mondialitate peste tot. noapte buna man.
Karina
RăspundețiȘtergerepostarea este și pentru frunza viței-de-vie, fără de care n-am avea struguri, fără de care n-am putea face vin! :)
☭Artistic Communism☭
RăspundețiȘtergereși Niepce este un erou al fotografiei, că tot îți plac eroii! :)
dagheroptipul e responsabil
RăspundețiȘtergerede fotografomanie
și de fixațiile
aferente
umbre pe muzică,
RăspundețiȘtergereteatru chinezesc!
sigur avem si noi anotimpurile noastre....avem imaginatia noastra...chiar si o camera obscura...mintea noastra...
RăspundețiȘtergeresi amintirile sub forma de imagini dupa ce au fost trecute prin revelator puse la uscat,prinse cu un carlig pe o sfoara cum faceau fotografii pe vremuri...
dar nu toate se ingalbenesc precum frunza din toamna ta...dar toate cuprind miscare vie in spatele nemiscarii....
ai înțeles atunci totul, nici nu știu de ce mai scriu!? :)
RăspundețiȘtergereuff...tu si limba ta ascutita :P :))
RăspundețiȘtergere:))
RăspundețiȘtergere