“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
luni, 27 septembrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
tu esti suparat pe mine?
RăspundețiȘtergerenu, dar politeţea întrebării tale m-a înviorat!
RăspundețiȘtergereHi dear friend, thnx for your visit and comments left. Wish you a very happy day!
RăspundețiȘtergereE frumos sa observi oameni oarecare pe strada si sa iti imaginezi viata lor.. superba sau mai putin superba. Trecutul lor fericit sau mai putin fericit. E frumos sa ii privesti si sa te uiti la ei de parca nu ai mai vazut vreodata un om, sa le studiezi asimetria ochilor sau .. figura chipului mai mult sau mai putin simpatica.
RăspundețiȘtergerePoza asta chiar are farmecul ei!
RăspundețiȘtergere