citat
Plăcerea particulară o dorim pentru ea însăşi, în timp ce fericirea este dorită nu pentru ea, ci pentru plăcerile particulare. Dovada că plăcerea este scopul se vede şi din faptul că din tinereţe, fără o alegere prealabilă, suntem atraşi de ea, iar după ce am dobândit-o nu mai căutăm altceva şi nu ne ferim de nimic mai mult decât de opusul ei, durerea. Plăcerea este bună chiar când provine din faptele cele mai necuviincioase, cum spune Hippobotos [istoric al filosofiei, sec. III-II Î.H. a scris şi lucrarea: Lista filosofilor] , în lucrarea sa Despre secte. Căci chiar dacă este nelalocul ei conduita, totuşi plăcerea care-i urmează este de dorit în ea însăşi şi este bună.
Diogenes Laertios, Despre vieţile şi doctrinele filosofilor, Polirom, II 88, pag. 113 la mijloc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
mesajele anonime nu se citesc