Putem numi „lumina moale” acel fel al radiației luminoase care, în anumite condiții, reușește să circularizeze mediul, așa cum Fresnel a definit coerent cercurile pe care orice undă reușește să le facă în momentul când traversează medii diferite foarte apropiate ca densitate. Exemplu imediat: piatra aruncată în lac.
Astăzi vedem lumina moale, pe care un mediu de aer uscat -datorită unui ger, se reflectă tangențial de ramurile fagilor dând impresia, și realitatea de circularitate. Numai nimereala a făcut ca această imagine să apară, ea nu are nimic de a face cu experiența sau cu observația, toate acestea s-au făcut mai târziu când imaginea a apărut -smulsă serial din aparatul digital de fotografiat.
Optica ne învață să privim lucrurile din jurul nostru în sensul luminos, optica nu se poate aplica în întuneric. Cunoștințele noastre fac parte din mediu. În schimb lumina moale de care am scris, este un mediu preferențial, trebuie să ni-l dorim pentru observație, dar dacă pentru unii înseamnă Dumnezeu, atunci să-i lăsăm să creadă asta.
iata de ce tocmai mi-am facut ochelari de scafandra :)))
RăspundețiȘtergereAșa pățesc eu dacă mă uit prin sticlele de șampanie goale! :)
RăspundețiȘtergere