“Să nu te izolezi de lume.
Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii.
...
Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.”
Albert Camus, Caiete
marți, 19 martie 2013
Vin berzele - bubuie mugurii
O flotilă de berze a trecut pe deasupra, până să le iau la ochi, erau departe. În schimb, pentru a nu trece timpul degeaba, am văzut mugurii de cais care stau să explodeze.
Primăvara, cum s-ar spune, natura se trezește la viață iar prin artere începe să pulseze sângele. Așa apar stolurile de berze. După care viața se complică... :)
Ar suna ca formula uzuală, „consacrată”, dar probabil fals. Pentru că prin artere sângele circulă de la inimă în organism iar prin vene invers, de la organism spre inimă, ajutat în acest ultim caz de elasticitatea pereților venelor și de contracțiile musculare. Deci pulsațiile inimii trebuie să se simtă în artere, nu în vene, oricât de tare ar bate ea, așa că pentru a nu crea ambiguități am ales această formulare. :)
da, unii termeni vin de la...inceputurile fiziologiei.ca atare - a pulsa este foarte greu de inteles. este o unda...unde exista si la vene numai ca au alt aspect si au amplitudine foarte mica. exista pulsul venos se observa (nu se palpeaza) la jugulare...contractia atriului drept se transmite retrogradat si se observa la...jugulare
Mbine. Dar de curiozitate, de ce s-a consacrat formula cu venele? Pentru că așa le zicem, generic, vaselor de sânge? Nu-i asta în esență o formă de prejudecată?
Ca să citez din clasici:
Acum o sută de ani nu exista în lume nici o diferență între venă și arteră, publicul era mai degrabă interesat de apariția cinematografului
Hai să lăsăm asta și să luăm alt citat:
Un scriitor vrea să scrie despre felul cum personajul său face un atac de cord, sau are o criză de astm, dar bate câmpii neștiind exact ce se petrece. Un poet înalță versuri „inimii” și „memoriei”, par oficiale, neadevărate.
Uite că prin vene pare totuși mai poetic. Iar prin artere sună a prospect de autostrăzi.
„[I.] Dintru Persi, cei ce-s învățați, zic cum Finicii să fi fost pricina războiului între Greci și între varvari, pentru ca ei au mers de la Marea ce se chiamă Roșiea, purcegănd încoace la ceastă Mare, și așa au lăcuit întru acest loc, unde și acum lăcuesc. Și îndată au început a înbla pre Mare căi îndelungate și curănd negoață de la Misiriu și de la Asiriea au fost înblănd și printr'alte țări, iară așă au nemerit și la Greci, la Argos cetate, iar această cetate pre aceia vreme era în toată țara grecească mai cinstită.”
Herodot, primul paragraf din Clio (prima carte a Istoriilor) în traducerea lui Nicolae Iorga.
P.S. Am încercat să scriu identic cu textul apărut în 1909 - Vălenii de munte - tipografia „Neamul Românesc”, societate pe acțiuni.
Adica, dupa zapada aceea ?
RăspundețiȘtergerePrimăvara, cum s-ar spune, natura se trezește la viață iar prin artere începe să pulseze sângele. Așa apar stolurile de berze. După care viața se complică... :)
RăspundețiȘtergereAnonim
RăspundețiȘtergereEZact așa! Natura asta face ce vrea!
D-aia o iubim.
Lotus
RăspundețiȘtergereCum ar suna oare; „prin vene începe să pulseze sângele”?
Viața se complică, așa este.
Ar suna ca formula uzuală, „consacrată”, dar probabil fals. Pentru că prin artere sângele circulă de la inimă în organism iar prin vene invers, de la organism spre inimă, ajutat în acest ultim caz de elasticitatea pereților venelor și de contracțiile musculare. Deci pulsațiile inimii trebuie să se simtă în artere, nu în vene, oricât de tare ar bate ea, așa că pentru a nu crea ambiguități am ales această formulare. :)
RăspundețiȘtergereda, unii termeni vin de la...inceputurile fiziologiei.ca atare - a pulsa este foarte greu de inteles. este o unda...unde exista si la vene numai ca au alt aspect si au amplitudine foarte mica. exista pulsul venos se observa (nu se palpeaza) la jugulare...contractia atriului drept se transmite retrogradat si se observa la...jugulare
RăspundețiȘtergeredeci, cam asta este...aproape EZact
Mă arde pericardul citind despre poteca sângelui albastru.
RăspundețiȘtergereBravo. Astept sa te cunosc in persoana....impreuna cu prietenii tai ostapieni....
RăspundețiȘtergerePrin vene arzânde cu sânge tropotitor; aşa aş vrea să îmi aud primăvara prelingându-mi-se în culoarea verde, cea care nu cere nimic, ci doar aşteaptă.
RăspundețiȘtergereAnonim
RăspundețiȘtergereStai să treacă ninsoarea!
Camelia
RăspundețiȘtergerePrin lene căzută în sânge domol,
Primăvara n-are să vină ușor.
Nici măcar verde n-ai să vezi degrabă,
Chiar dacă ți-e dor.
Mbine. Dar de curiozitate, de ce s-a consacrat formula cu venele? Pentru că așa le zicem, generic, vaselor de sânge? Nu-i asta în esență o formă de prejudecată?
RăspundețiȘtergereCa să citez din clasici:
Acum o sută de ani nu exista în lume nici o diferență între venă și arteră, publicul era mai degrabă interesat de apariția cinematografului
Hai să lăsăm asta și să luăm alt citat:
Un scriitor vrea să scrie despre felul cum personajul său face un atac de cord, sau are o criză de astm, dar bate câmpii neștiind exact ce se petrece. Un poet înalță versuri „inimii” și „memoriei”, par oficiale, neadevărate.
Uite că prin vene pare totuși mai poetic. Iar prin artere sună a prospect de autostrăzi.
Noa, problem! :)
„[I.] Dintru Persi, cei ce-s învățați, zic cum Finicii să fi fost pricina războiului între Greci și între varvari, pentru ca ei au mers de la Marea ce se chiamă Roșiea, purcegănd încoace la ceastă Mare, și așa au lăcuit întru acest loc, unde și acum lăcuesc. Și îndată au început a înbla pre Mare căi îndelungate și curănd negoață de la Misiriu și de la Asiriea au fost înblănd și printr'alte țări, iară așă au nemerit și la Greci, la Argos cetate, iar această cetate pre aceia vreme era în toată țara grecească mai cinstită.”
RăspundețiȘtergereHerodot, primul paragraf din Clio (prima carte a Istoriilor) în traducerea lui Nicolae Iorga.
P.S. Am încercat să scriu identic cu textul apărut în 1909 - Vălenii de munte - tipografia „Neamul Românesc”, societate pe acțiuni.
Am înțeles! :)
RăspundețiȘtergereȘi cu ocazia asta îmi retrag intervenția de la începutul discuției, legată de Muzeu. Cred că am greșit în felul cum am interpretat lucrurile.