“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
duminică, 14 noiembrie 2010
În pădure - Phalus
Bărbatul nu se rătăceşte niciodată.
În umbra lui Ulise stătea zeul, ce Zeu, ce înţelepciune, ce privire!
Pe Ulise nu l-a interesat ceea ce gândesc alţii, subtilă mişcare fiind privit de majoritatea locuitorilor divini ai Olimpului. Privit, aşa era în mişcarea sa, în statica lor, în harta lor, în imaginea Pământului finit în rază, sau diametru; fie cum credeţi.
Natura ne înconjoară, fie Ea, fie ceea ce a sădit Omul.
Mai târziu, într-o pădure, vizitatorul tresaltă, vede concurenţa; paralela Naturii cu a Omului, a aceluiaşi lucru în fapt, căci omul de acolo se trage, din natură!
De-a v-aţi ascunselea!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
"Înainte de a ne naşte era un preşedinte rău care a interzis Natura."
RăspundețiȘtergere"Există şi Omul Natural."
"Când Natura a făcut Omul s-a gândit la naturalete."
"Natura le stăpâneşte pe toate."
reintregire
RăspundețiȘtergereda, dar şi remuşcare!
RăspundețiȘtergere