“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
vineri, 29 iulie 2011
Femeia cu ochii în ac
Privirea spune totul, femeia priveşte la ac sau prin ac?!
Autorul a mărit în mod exagerat, gaura acului, vădit interesat de felul cum aţa trece prin ac, spre ochi.
Ochiul vede totul şi corectează orice abatere, ne aflăm pentru o clipă în lumea exactă a trecerii.
În spate este mesajul, nu contează ce înseamnă; probabil titlul, sau ceva pe care autorul-copil a dorit să-l transmită.
Înainte să închideţi priviţi mâinile, totul pentru proporţie şi simetrie.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
stii...de foarte multe ori mi-am imaginat capul nostru ca pe o gaura de ac prin care trece la nesfarsit cate un fir de ata...mereu altul...mereu...altul...
RăspundețiȘtergerepoate, eu aveam viziunea că în loc de aţă este un tren, capul meu fiind o haltă (nu pentru toate).
RăspundețiȘtergerein acest caz sigur esti din acelasi aluat cu prietenul meu...el iubeste atat de mult trenurile incat...e mai sanatos pentru mine sa nu stiu cate... trenuri ii trec prin cap :))
RăspundețiȘtergeremai mult decat atat are propriul lui mers al trenurilor :))
dar noi aici vorbim de fapt despre altceva :)
...vorbim despre acele din capul nostru.
RăspundețiȘtergereAi văzut câte ace are prin păr (prin cap) doamna din imagine! :)