vineri, 10 iunie 2011

Despre Istorii

Alexander visits the Apis bull at the temple inMemphis-Andre Castaigne(1898-1899).

Diodor din Sicilia îl pomeneşte pe marele călător la începutul istoriilor sale. Neliniştit în a relata evenimentele, Diodor se opreşte brusc la cea mai mare călătorie a omului şi o pomeneşte, îi aduce un elogiu pios, o ridică prin asta la o treaptă superioară de cunoaştere. Nu pot să-l contrazic pe istoric, şi aş avea atâte mijloace moderne, subterfugii umaniste, evocări moderne, noi trepte.


« De aceea eroul ajuns la cea mai înaltă treaptă a experienţei a trebuit să îndure grele suferinţi, "ca să vadă cetăţile multor oameni şi să priceapă felul lor de-a gândi". [...] » 1.)


În începutul Odiseei, Homer invocă muza:

                        "O, muză cîntă-mi mie pe bărbatul
                     Viteaz şi iscusit, care-ntr-o vreme,
                     Cînd el cu măiestria lui făcuse
                     Pustiu din ziduri sfinte de la Troia,
                     Nemernici amar de ani pe lume
                     Şi cunoscu pe drumul lui tot  felul
                     De oameni, de oraşe şi de datini,
                     Şi pătimi aşa de mult pe mare
                     Silindu-se să scape de primejdii
                     Şi înapoi să-şi ducă pe tovarăşi." 2.)

Cartea I - L - cel de după XLIX - Diodor din Sicilia

Locuitorii Thebei spun că sînt mai vechi decât toţi oamenii şi că ei, cei dintîi, au descoperit filosofia şi ştiinţa exactă a stelelor, şi aceasta fiindcă aşezarea ţării lor era foarte prielnică observării - în chip mai limpede - a răsăritului şi apusul astrelor.


2. Ei au împărţit lunile şi anul după o numărătoare pe care doar ei o cunoşteau. Tebanii au socotit că luna trebuie să aibă treizeci de zile şi acest calcul l-au făcut nu după mersul lunii, ci după cel al soarelui. Ei mai adaugă cinci zile şi un sfert la ce douăsprezece luni ale anului, ca să întregească în felul acesta ciclul anual. N-au intercalat, aşa cum fac cei mai mulţi dintre eleni, o a treisprezece lună şi n-au scăzut zile. Se pare că ei făcuseră foarte bune observaţii asupra eclipselor de soare şi de lună, aşa că le puteau prezice fără să se înşele, şi cu de-amănuntul.


3. Al optulea urmaş al regelui despre care am amintit se numea şi el, ca şi tatăl său, Uchoreus. El a fundat oraşul Memphis, cel mai vestit oraş al Egiptului. Pentru acest oraş, el alesese aşezarea cea mai prielnică din întreaga ţară, acolo unde Nilul se desparte în mai multe braţe, ca să formeze ceea ce - după înfăţişarea ei - se numeşte "Delta".  Mulţumită aşezării prielnice, Memphisul, care este cheia Deltei, domină navigaţia pe Nil spre ţinuturile din partea de sus a Egiptului.


4. Regele dădu oraşului o circumferinţă de o sută cincizeci de stadii, îl întări şi-l orîndui aşa încît să tragă cele mai multe foloase de pe urma unor lucrări pe care le voi descrie.


5. Fiindcă Nilul curge în jurul cetăţii, inundînd-o în timpul revărsărilor sale, Uchoreus a înălţat un dig uriaş în partea de miazăzi, ca să slujească atât împotriva inundaţiilor cît şi ca apărare - ca o fortăreaţă împotriva duşmanilor ce s-ar fi putut năpusti de pe uscat asupra Memphisului. Cît despre restul circumferinţei, el a pus să se sape un lac mare şi adînc, unde să se verse prisosul apelor Nilului, lacul întinzîndu-se pe aproape tot înconjurul cetăţii, în afară de locul unde se afla stăvilarul.

[...] 3.)



Călătorul ştia toate acestea, de fiecare dată când trecea pe sub o altă poartă în mintea sa se năştea o altă imagine, ca o hartă, care adunată în toată această ţesătură de porţi îi arăta de fapt Oraşul.
Ajuns fără să vrea în faţa marelui lac văzu ambarcaţiuni uşoare împotmolite în apa închisă, densă ca sticla, şi călcă fără frică; apa -care acum nu mai era apă, îl lăsă să meargă fără să se spargă sau să se lase cumva în greutatea lui. Când îl cuprinse setea luă nişte curgeri sticloase asemeni stalactitelor, ce atârnau la marginea unor vâsle, care instantaneu se topeau în gura lui devenind ceea ce trebuiau să fie.


Privind soarele se pomeni cu o umbră ce înainta spre el, încet dar ameninţător, cineva dintr-o barcă trase o săgeată, era deci observat, putea fi nu numai văzut dar şi rănit. Se îndepărtă cât mai repede de barcă şi de alţi oameni care statui fiind, se mişcau totuşi. Intra acum în oraş din partea lacului. Când atinse ţărmul îşi aduse aminte de templu, de Marele Templu, de cheia care ar putea să rezolve problema lui, trebuia să înţeleagă că era privit ca o fantomă sau un duh, sau de ce nu, ca un zeu.


_______________________________________

1) Diodor din Sicilia, Biblioteca Istorică, Cartea I, I - 2, ed. Sport-Turism, 1981, pag.21 sus; traducătorul Radu Hîncu indică în prima notă faptul  Diodor îl citează pe Homer cu începutul din Odiseea;
2) Homer, Odiseea, Cântul I, 1-10, ed. Univers, 1979, pag.27 (sublinierea în aldin îmi aparţine);
3) Diodor din SiciliaBiblioteca Istorică, Cartea I, L, 1 - 5, ed. Sport-Turism, 1981, pag.63-64.

8 comentarii:

  1. Suntem poate prima generaţie născută la oraş, sigur mai sunt cei care poate sunt la a doua sau la a treia sau poate chiar a patra, dar foarte puţini oricum.

    Să ne închipuim cum ar fi să locuim într-un oraş milenar, cum ar fi Roma sau Atena, şi să ai strămoşi tocmai de la fundare, dacă lucrul acesta s-ar întâmpla, sigur atunci povestea mea ar fi reală. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Roma antica este visul meu...inca nu am vazut Roma zilelor noastre dar ma crezi ca am emotii?
    am citit cu mult timp in urma o carte al carei titlu nu pot sa mi-l amintesc...si imi pare rau pentru ca imi doresc sa o recitesc...
    personajul principal al romanului se plimba prin Roma...din intamplare a intrat intr-un culoar al timpului si s-a trezit in Roma lui Nero...
    chiar daca nu e posibil am senzatia ca as fi la un pas sa mi se intample asta :)
    cat de visatoare pot sa fiu...:))

    RăspundețiȘtergere
  3. http://karina-lumeanoastra.blogspot.com/2010/01/beethoven-violin-romance-no-2-in-f.html
    pt tine:)

    RăspundețiȘtergere
  4. pandhora

    cei visători au scris lucruri nemaipomenite şi au cercetat trecutul omenirii, cred că dreptul de-a visa nu se poate lua niciodată şi mai cred că asta am citit-o undeva, în "1984" a lui Orwell. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Karina

    mulţumesc!

    Beethoven este minunat, Simfoniile şi Quartetele de coarde sunt preferatele mele, ar mai fi şi Imperialul (Concertul nr.5 pentru pian şi orchestră)

    :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Am citit, mi-a plăcut. Mi-am dat seama, de mulți ani, că mi-ar fi fost mai bine oriunde în altă parte decât în republica noastră.

    RăspundețiȘtergere
  7. Şerban, sigur nu greşit că ne lipim prea tare de ţărişoara asta dragă?!

    Dacă am fi orfani de ţară şi totuşi am continua prin asta să călătorim, n-am avea unde să ne întoarcem. Aş că din toate călătoriile iau cei mai bun în spirit şi aduc tribut aici acestei ţări în care m-am născut.

    Sigur că sunt şi eu foarte ofuscat, de cele mai multe ori nu merită acest tribut pe care eu îl preţuiesc chiar foarte mult, cuvintele mele în limba ei, a ţării mele!

    Dar având în schimb cititori, la fel ca tine, atunci îmi mai trece.

    Pot zâmbi prin asta. :)

    RăspundețiȘtergere

mesajele anonime nu se citesc