Diogene se apleacă peste hoplitul ce a luptat la Cheronea împotriva lui Filip al II-lea (tatăl lui Alexandru cel Mare), în umbra treptelor îi vede ciotul, dar priveşte mai jos. Îl întreabă dacă viaţa mai merită a fi trăită după ce, devenind bătrân şi neputincios, incapabil de a mai munci, lumea te ocoleşte, devenind astfel cerşetor? Răspunsul dat se referă la faptul că nu mai doreşte să muncească, lipsa dorinţei de a munci este dată de vremea pe care o trăieşte! "Dar nu te temi de zei, căci ei pedepsesc şi pe cei ce au prea multă dorinţă şi pe cei ce nu au deloc?" întrebă din nou Diogene.
"Nu mă mai tem de nimic, ceea ce mă cutremură este repetiţia, să nu mai trec niciodată prin asta!"
Peste secole, tot din voinţa zeilor, scena se repetă, dar acum cel repetat nu mai este un fost soldat, ci un fost muncitor ce şi-a pierdut mâna într-un accident de muncă, iar colegul lui de vorbă nu mai este Diogene, ci habar n-am cine! Discuţia se referă la vreme!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
mesajele anonime nu se citesc