duminică, 13 martie 2011

Japonia - Anul zero - II

Nicolas Bouvier - Cronică Japoneză - citat


http://www.japanesesymbolsofpresence.com/noh.html

     După ce dă naştere unei numeroase descendenţe divine, zeiţa mai aduce pe lume un Kami - al Focului -, care o arde atât de rău, încât moare. Plângând, fratele-soţ o va căuta pe tărâmul umbrelor. I se promite, ca lui Orfeu, că va putea s-o readucă pe pământ, cu condiţia să nu privească în urmă; el însă îşi pierde răbdarea şi o priveşte: vede un hoit infect ale cărui organe adăpostesc, fiecare, câte un Spirit rău. Furioasă că a fost surprinsă în starea aceasta, Izanami asmute harpiile lumii subpământene pe urmele fratelui-soţ. Însă acesta scapă, le spulberă aruncând în ele cu piersici - care din acest motiv poartă noroc - şi în cele din urmă, cu ultimele puteri, împinge o stâncă peste ieşirea din Infern. Prin stâncă, vocea plină de ură a surorii răzbate până la el:

     - Frăţioare mai mare, drăguţule, dacă-i pe-aşa, în fiecare zi o să ucid o mie din cei pe care îi aduci pe lume.

     - Dacă-i pe-aşa, surioară, în fiecare zi o să aduc pe lume o mie cinci sute. (Luaţi metroul la Tokio într-o duminică de mai: veţi vedea că s-a ţinut de cuvânt.) Şi, ca să-i arate că nu sunt vorbe în vânt, scuipă şi dă naştere unui nou Kami - al Scuipatului.

     Apoi, fără să piardă timpul, merge şi se purifică într-un pârâu de murdăriile Infernului. Fiecare dintre veşminte pe care le leapădă devine un Kami, iar din lustraţii se nasc alţii: Suzano wo (Masculul năvalnic) îi iese din nas, zeiţa lunii din ochiul drept, iar din cel stâng (în China şi Japonia stânga este mai importantă decât dreapta) iese Amaterasu O-mi Kami, zeiţa luminii, străbuna clanului imperial şi figura cea mai venerată din imensul panteon şinto.

     Atunci, pentru întâia dată, soarele se înalţă deasupra unei Japonii în care marile legi ale vieţii (ne naştem, murim, dar şi sporim) îşi au deja temeiul.

Nicolas Bouvier, Cronică Japoneză, ed. Humanitas, 2006, pag.12-13

2 comentarii:

  1. "ne nastem,murim, dar si sporim" nu are aplicabilitate la noi...ne nastem,murim si imputinam si ce avem cred ca ar fi foarte aproape de realitate...

    frumoase legende...au parca ceva din Legendele Olimpului...

    RăspundețiȘtergere
  2. Pentru mine, două spaţii pe acest pământ sunt esenţiale, cel grec şi cel nipon, ele de fapt sunt legate!

    RăspundețiȘtergere

mesajele anonime nu se citesc