miercuri, 30 ianuarie 2013

Povestea somnului


          Povestea ne spune că oamenii nu dormeau înainte și că nu era nici noapte și nici zi, ci doar o negură prin care te puteai rătăci foarte ușor. Oamenii călătoreau legați unii de alții, ca să nu se piardă; munceau laolaltă cu copiii, căci era foarte ușor să-i pierzi și pe ei. Ceața oprea orice sunet, sau dimpotrivă îl purta la mari distanțe, era o proprietate care se schimba repede, fără nici un motiv aparent. Oamenii vorbeau atunci încet, unul lângă altul și trebuie spus că și cuvintele erau foarte puține pe vremea aceea.

          La un moment dat cineva a început să povestească celorlalți ceea ce a văzut el și restul din coada lui nu. Cu fiecare grup cu care se întâlnea îi întreba de toate și la rândul lui le povestea de toate. La un moment dat, din cauza acestei sporovăieli, în jurul său lucrurile apăreau din ce în ce mai clare și chiar ultimul din grup se vedea deja bine. Atunci cu toții au început să discute câte vrute și nevrute, ba chiar s-au strâns și alții.

          De sus, Soarele, atras de larmă, se apropie mai mult ca să vadă ce se petrece sub ceață și apropiindu-se mai mult, împrăștie ceața și rămase uimit să vadă acele ființe micuțe, care-i făceau cu mâna și-l desenau atât de frumos pe pământ sau pe piatră.

          Oamenii, văzând soarele, au crezut îndată că este Zeul lor care plecase și-i lăsase singuri și-au început să-i cânte -Soarelui, să-i povestească cât de mult l-au așteptat, să-l binecuvânteze pentru apariție. Soarele obosit de atâta larmă plecă să se odihnească puțin, dar nu se depărtă puțin și un vaiet și-un plânset cuprinse pământul întreg. Atunci o chemă pe sora sa Luna și-o lăsă pe ea puțin cu oamenii. Aceștia curioși o admirară o noapte întreagă și cântece lungi îi dedicară. Când veni Soarele din nou, văzu temple și fumuri ce se închinau lui și toată această trudă a oamenilor spre a-i face pe plac. Oamenii, parcă mai tare cuprinși de povești, o așteptară și pe Lună, care de data aceasta veni cu surorile ei mai mici și ici colo sclipeau alte luni, de diferite culori. În acest peisaj nocturn, primii care au adormit au fost copiii. Când s-au trezit dimineața, au început -cei care puteau, să povestească părinților visele. Așa că oamenii s-au pus pe treabă și-au mai făcut un templu, pe cel al viselor.

22 de comentarii:

  1. Da, as avea nevoie de niste...vise frumoase. Bine, unii ar zice ca sunt....surogate de fericire...dar nu este asa...sunt semne indirecte de sanatate

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce ne scrii despre hypnos?

    RăspundețiȘtergere
  3. ... și iată așa am ajuns somnoroși, onirici, neo-onirici, somnambuli și noctambuli (ca sarea și piperul) :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Poti explicita neo-onirism si somnambulism?

    RăspundețiȘtergere
  5. :)))))

    ar trebui sa scriu un eseu lunguieț și nu e vreme de așa ceva aici!

    RăspundețiȘtergere
  6. Pentru primii 2 Anonimi

    Hypnos este frate cu Thanatos, lucru evident mai ales în comă. Ei, dar Hypnos avea 1000 de fii, între care și zeul viselor Morpheus.
    Problema este cu cei 999 rămași...

    RăspundețiȘtergere
  7. Dragă Doamnă M,

    Politețea cere ca eu să deschid primul ușa, așa că, trebuie scris că novus, este un cuvânt celebru.

    Pe vremea când grecii colonizau lumea mării Mediterane, decât să se repete, mai bine inventau cuvinte noi pentru teritoriile nou cunoscute. Așa au apărut mulțimea de colonii de pe o rază de cel puțin 1000 de km în jurul peninsulei lor (Alexandru a lărgit aria, dar a început să se repete, în cuvântul Alexandria).

    Romanii în schimb l-au văzut pe „novus”, care ar putea avea legătură cu „nous” cel grec, dar mai presus a fost chiar „nova”.
    De aceea romanii au denumit noua colonie hispanică a Cartaginei, Cartagho Nova (cine știe cum o denumeau cartaginezii, poate Plautus știe).

    Mai târziu, stilul a fost preluat de englezi, cu „new”, astfel au apărut orașe în America de Nord, cu „New” în față și pentru fair-play, le-au botezat și pe cele franțuzești, vezi Orleans.

    De aceea cu „neo” care fiind o prescurtare a unei întregi descoperiri noi, „nea” de data aceasta în greaca modernă, definim noi teritorii pe care dorim să le explorăm asemenea celor de unde am plecat, este o nostalgie și un sentimentalism care dă naștere acestor metafore ca : neo-onirism.

    În decursul anilor omul și-a construit casele sus pe coastă, departe de urgiile mării, astăzi -cu tot riscul, omul se apropie de plajă, de val. Sus de tot este satul „Macri”, astăzi jos, lângă Marathonas este „Nea Macri”.

    RăspundețiȘtergere
  8. ... și ce facem cu Neo din Matrix ?!
    in ce cutiuță îl așezăm?!

    :)

    RăspundețiȘtergere
  9. cred că în aceeași nevoie de neo-onirism... :)

    RăspundețiȘtergere
  10. Da, neo-onirism este un subiect interesant. Se cade o analiza comparata....visele doamnei M versus visele analizate ....hai sa zicem de jung....sa vedem daca este neo-onirism. Ce inseamna macri?

    RăspundețiȘtergere
  11. Elena Macri a fost cea pe care Lord Byron a vrut să o cumpere, o iubea la nebunie, era fiica gazdei unde stătea el în Athina, Piața Lyscrates, la poalele Acropolei. A oferi 500 de lire sterline, fata era minoră, oferta refuzată... lordul, ca un „gentleman” a scris apoi Fecioara din Athina, un poem profund, primul. Am scris undeva pe blog, google știe.

    Satul de unde provenea această Elenă, se numește și astăzi Macri, dar a fost cred că cucerit de Nea Macri, sunt mănăstiri celebre în munte în Pentelikon, în zonă.

    RăspundețiȘtergere
  12. ... si uite-asa Neo-Scorchfield si-a gasit pe blog Anonimul (non-Venețian) :)))

    poate o sa iasa vreo Villa Diodati (de împrumut) din ping-pongul in 3!

    RăspundețiȘtergere
  13. Uite asa neofeminismul mai musca o data si ...apoi fuge. Nimic nu mi se pare mai deprimant decit neoviata si neocomportamentul neofeministelor.

    RăspundețiȘtergere
  14. mesmeea cuttita
    ar trebui să aduc aminte atunci de poetul ce-a scris „Tren chei macaze”, în Nova Literatura (sic!)
    Astfel dorința roții de tren să prindă două macaze deodată sau a macazului care reușește asta de fiecare dată! :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Anonim
    Neo lovește dar nu ne doare!
    Stupoare,
    Neo este virtual o fată mare!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  16. tare ursuz(a) si cusurgie/cusurgiu este Anonima/Anonimul :))))

    cred ca mananca prea multe feluri cu boia :)

    ca sa nu se mai ursuzeasca de-acum - promit ca voi ramane invizibila, o vreme :)))


    (Anonima dublata)

    RăspundețiȘtergere
  17. (Anonima dublata)
    Vai, vai, nu pleca,
    Nu lăsa gol în urma ta.
    Nu privi așa de supărată,
    Umbra celui ce mai dă o rată!
    :)

    RăspundețiȘtergere
  18. Vezi, oamenii se supara repede. Si atunci apeleaza la transferul emotional. Este mai usor sa arati cu degetul samd. Eu pusesem in discutie o tema interesanta din punctul meu de vedere si anume chiar putem vorbi de neoonirism? Adica s-a schimbat modul de a visa si continutul viselor? Si am putea compara cu ceva? Si da, cred ca pentru inceput trebuie sa ne raportam la jung. El vorbeste de arhetipuri onirice....cam asta este, n-am timp dar propun o discutie despre rasfat....

    RăspundețiȘtergere
  19. Sunt sigur că buna ta intenție ne depășește -despre Jung numai lucruri bune.

    Da, visăm altfel, altceva, altundeva.
    Putem cerceta ceea ce prin Jung ajungem la „imaculata”. Putem ușor să facem un ocol și să ajungem în spatele nostru, în antichitate, în cea greacă, dar și în cea egipteană.

    Dacă intențiile tale sunt în această parte, atunci voi scrie despre asta.

    Trebuie doar să clipești!

    RăspundețiȘtergere
  20. Ce intelegi prin imaculata? Si ce stii despre visele nocturne ale anticilor mediteraneeni?

    RăspundețiȘtergere
  21. Ma intereseaza mai mult aspectul "altundeva"

    RăspundețiȘtergere
  22. da, ai scris cite ceva despre subiect. nu sunt dezamagita. banui oarece circumspectie. doamna m a legat ideile destul de interesant: vis -somnambulism-noctambulism iar tu ai venit cu o nuanta spatiala. da, jumatatile sau patrimile de sfera ar putea sa fie niste indicii. dar sunt atit de nespecifice incit nu ma ajuta la nimic.

    RăspundețiȘtergere

mesajele anonime nu se citesc