Dintre toate înclinările din lume, bineînțeles că Turnul din Pisa ocupă primul loc. Acest loc este ocupat cu siguranță de dorința turnului de a-și continua căderea, împotriva a toate metodelor noi ce țin de fundare și balansare.
Am observat de multe ori că anumite case tind să se umfle (la mijloc). Zidurile din lut (chirpici) încep să cedeze la greutatea acoperișului, de obicei acesta tot din lut (dar ars).
Într-una din scurtele călătorii din jurul casei mele, am cătat să pătrund în peisajul urban asemeni unui turist ce vede prima dată orașul. Am prins din greșeală altceva, nici trecutul, nici prezentul, am prins înclinarea. Un gând porni să accelereze dorința de-a vedea cum turnul cade, cum încovoierea-l domină până la pierzanie. Dorința de-a avea dreptate și de-a domina prin asta, de-a face apostolatul unei doctrine de învingător... ce efort, ce victorie, o casă de chirpici îți va îndeplini dorința, să trăiești tu atâta !
Îmi place ideea:
RăspundețiȘtergere"Într-una din scurtele călătorii din jurul casei mele..."
N-avem de unde să ştim care din construcţii va cădea prima. Şi nici ce pact or fi încheiat Legea Gravitaţiei cu Turnul din Pisa. Dar îi bănuiesc de concurenţă neloială faţă de căsuţa din chirpici.
:)
L-am plagiat pe Xavier de Maistre :)
RăspundețiȘtergerehttp://scorchfield.blogspot.com/2011/03/xavier-de-maistre.html
Ce dacă! E frumos spus şi se potriveşte!
RăspundețiȘtergere:)
ce nori, frate, ce nori!
RăspundețiȘtergereana
RăspundețiȘtergereau venit de dimineață și tot au venit până seara, când nu i-am mai putut vedea.