Asamblarea eu-lui

Zid roșu

Dacă am înțeles eu bine, dacă pot să explic mai departe, omul cunoaște numai în două moduri: cel în care -odată ce stabilește niște principii, încearcă să cucerească mediul exterior, celălalt -neîncetățenit contemporan, ocupă tot ceea ce este în jurul tău, fără să ia în considerare ceea ce naște acest exterior, apoi urmează cunoașterea -spre centru, în interior.


Ulise asamblează barca, unește și petrece cu mare grijă scândurile, face o carcasă rezistentă -în interior fără grabă unește numai niște puncte de rezistență cu elemente ușoare și întregul corp are o tărie ce aruncă forțele (pe tangente) pe circumferință, nu pe raze. Astăzi se execută un schelet -rezistent, cu un mare indice de demultiplicare a forțelor exterioare în interior, peste care se aplică un înveliș. Forțele exterioare sunt preluate de raze, nu de circumferință.


Educația actuală se bazează pe acumularea unor date exacte, imuabile, pe a căror fundament ia naștere ulterior întregul edificiu pe care un absolvent de liceu ar trebui să-l folosească în interesul personal și al societății. Trebuie să știe neapărat că 1+1=2 și mai ales că toate merele cad pe pământ. Falimentul celor care nu se regăsesc în câmpul muncii, nu ține de șomaj, ține de neînțelegere sau de neadaptare, adică în final, de ceea ce spun sociologii și politologii; de lipsa educației.

http://www.chelseadaft.org/2011/01/will-didier-drogba-leave-chelsea-for.html

În finala jucată ieri, finală de fotbal a Cupei Ligii Campionilor, africanul Didier Drogba a înțeles că trebuie să alergi, și să alergi, în jurul a ceea ce se cheamă dorință. Nu există putință fără dorință. Iar în vestiare, acest ivorian (locuitor al Coastei de Fildeș) a ținut să aibă o discuție personală cu trofeul, cu acea cupă înaltă de aproape un metru, sclipitoare și atrăgătoare. A sorbit-o din ochi și totem-ul i-a răspuns. Este adevărat că patronul Abramovici a auzit numai cântul lui Drogba, iar antrenorul Di Mateo și-a avansat conferința de presă pentru a lua parte la întregul sacru, căci în final aici ajung. Ajung la ideea de circumferință, de înconjurare și de cunoaștere interioară. Aș putea acum să vin cu citate din Frazer, din Creanga de Aur, să vin cu tot spectacolul antropologic și astfel ar fi meritat să pun doar o imagine cu un zid de cărămidă, un zid roșu, atât de drag mie.