pentru surorile Marx
De aceea bunica nu mai răspunde niciodată la telefon, atunci când fiul ei o apelează, pentru că ascultă până când se descarcă bateria, ascultă cum nepotul ei face baie.
“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
:(
RăspundețiȘtergereMi se pare foarte trist.
era doar o pledoarie împotriva telefonului mobil!
RăspundețiȘtergereDe acord, dar am simţit compasiune pentru bunicuţă şi m-a întristat această distanţă între oameni pe care o naşte tehnologia actuală. Pare că suntem atât de aproape unii de alţii şi, de fapt, depărtările cresc fără să ne dăm seama pentru că aceste obiecte falsifică prezenţa celuilalt.
RăspundețiȘtergereSerios că mi se pare foarte trist!
La piață o băbuță îmi cântărea căpșunile când îi sună telefonul de la brâu -de-acolo unde ține și banii; a răspuns, i-am făcut semn să-mi dea punga din cântar, erau cu 8 lei Kg, cântărise de 10 lei, n-a fost nevoie să-mi de-a rest, cântarul era electronic.
RăspundețiȘtergere:)
RăspundețiȘtergereBine, am înţeles. E mai bine să las pe altă dată filosofia distanţelor induse de tehnologia modernă.
Gata, zâmbesc!
E ok acum?
Este OK, am dat un exemplu gen Seinfeld... este OKOKOKOK! :)
RăspundețiȘtergereOk şi Ko?
RăspundețiȘtergere:))))
Nu mi-am dat seama că ar avea legătură cu Seinfeld fiindcă nu prea l-am vizionat. În schimb mi se pare că tocmai ai lasat să se vadă copilul din tine.
>:D<