luni, 26 iulie 2010

Din nuvela "Am să fiu" a Doamnei M

citat

Am privit chipul acestui bărbat şi mi-am parcurs toate dorinţele începând cu bărbia lui; o formă trapezoidală, aspră, prea adâncită spre piept, perfectă şi lungă, mai sus buzele inegale, volume ascendente. Privind asta am urcat ca pe nişte scări ce m-au dus în vârful nasului şi de acolo am văzut ochii -cineva pomenea de ochi ca fiind faruri, ferestre, lumini- aici eu am dat de vid, ochi care nu mă priveau, care nu mă "luminau", erau ochi care mă înghiţeau şi în această voluptate canibalică îmi devorau de fapt intimitatea. Ce mai conta unde mă ducea abisul privirii lui, când inima mea zvâcnea la această provocare. Neutralitatea ochilor lui a contat atunci cel mai mult pentru mine, în această neutralitate m-am pierdut eu ca fiind femeie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

mesajele anonime nu se citesc