Întrebări

Aristotel - Despre interpretare

”A afirma și a nega un singur lucru despre mai multe,
sau mai multe despre unul singur,
în cazul că lucrul indicat ca alcătuit din mai multe nu e ceva unitar,
nu reprezintă o singură afirmație,
nici o singură negație.”

Aristotel, Categorii-Despre interpretare, Despre interpretare-11, ed. Humanitas, 2005, pag.129

Am trecut podul, am trecut râul prin asta și m-am oprit să văd apa -trebuie să vezi apa când treci un pod. În contraforturile podului am văzut desenul, numit acum modern: graffiti. Desenul nu este la prima mână, alți artiști l-au completat, l-au retușat, i-au definit mai altfel mesajul. Fiecare a afirmat sau a negat ceva.


Acest desen cu siguranță că nu este ceva unitar, deci tot ceea ce se poate afirma sau nega despre el devine astfel fals, trebuie să-i prindem deci unitarul, mesajul. Mesajele sunt unitare, cele confuze, cele sibilinice sau cuprinse de silogism intră în altă categorie, aceea a interpretabilului.


Desenul, simplu prin mesajul său, se referă la El și la Ea, apar pe rând simboluri: ca săgeata ce arată gura lipsă - la El, inima pulsând, la Ea, apoi semne comune cuprinse între cei doi, măștile tragi-comice, un arc sau un val și mai mult, cineva a scris pe vertical în dreapta; sky. Pentru că vopseaua este identică, același -cel cu sky-iul, a aplicat și-un pansament pe obrazul Ei.


Desenul este bun și mie îmi place, este vorba de viață, de întrebări, de lipsa comunicării, de dorințe și de eforturi, dar nimic din cele scrise nu pot fi afirmații unanim acceptate, pentru că pentru mulți viața este autonomă, adică se conduce singură, lipsită de întrebări, de comunicări, de dorințe și de eforturi. Dar nici nu pot nega toate acestea; când văd pe mulți în jurul meu care își pun întrebări în lipsa dorinței și fac eforturi în absența comunicării.


Atunci unde este unitarul desenului?
În întrebare!


De aceea tot ceea ce consider se desconsideră prin alții!