Hesperides (Ἑσπερίδες) Fecioare din mitologia greacă (Aigle, Erytheia și Hesperis sau Hesperethusa), păzind , în Grădina Hesperidelor, merele de aur primite ca dar de nuntă de Hippomenes, de la Aphrodite; aceste mere creșteau într-un pom păzit de dragonul Ladon. Hesperides, ca și Sirenele, aveau darul de a fermeca pe orice cu cîntecul lor. Originea ce li se atribuie în mit e incertă: s-au născut fie din cuplul Erebos - Nyx (Hesiod, Theogonia, v.215), fie din Atlas - Hesperis, fie din Phorkys - Keto. Plinius cel Bătrân (Istoria naturală, V, 5) plasează Grădina Hesperidelor în Mauritania, iar Hesiod (ibid.) într-o insulă din oceanul occidental; după alte surse ar fi fost pe țărmul apusean al oceanului; Mimnermos scrie însă că locuiau în nord, printre hyperborei. Vossius credea că a descifrat în mitul Hesperides un tablou al fenomenelor cerești: Hesperides ar fi orele serii, grădina lor ar simboliza firmamentul, merele de aur - stelele, dragonul e zodiacul sau orizontul care taie oblic în ughiuri ecuatorul, furtul merelor de către Herakles simbolizînd poate dispariția matinală a tuturor astrelor de pe cer. De remercat că în mitologia germană și lituană soarele era imaginat ca un măr de aur. Dar mitul Hesperides, mai complex și nereductibil la simbolul citat, conține și ecoul arhaic al îmblânzirii focului, al aducerii lui în peștera omului paleolitic.
Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, ed. Albatros, 1983, pag. 267-268
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
mesajele anonime nu se citesc