Editura o uşă pentru cei ce scriu?

Anonymous Art and Graphics

Un spaţiu de creaţie dispare, un altul apare. Cine provoacă asta este independent de creaţia artistică, aceste fenomene se-ntâmplă în marginea tehnologiei. Dacă vrem să facem din Gutenberg un artist, atunci şi M. E. "Ted" Hoff este un artist; inventarea microprocesorului anunţă apariţia unei noi arte, aceea a circuitelor integrate. Ştim bine că nu este aşa; a da din vâsle şi a face sport nu-l face sportiv de performanţă pe fizicianul ce studiază Legile lui Bernoulli, îi face doar un bine sănătăţii.

Când inginerii, laolaltă cu matematicienii au elaborat spaţii virtuale prin care comunicaţiile unidimensionale să se propage, să ajungă nealterate la utilizator, nu bănuiau că vor da lovituri mortale celorlalte spaţii, adevărat, mai naturale, mai perceptibile şi sesizabile de către om. Care om ? Adolescenţii de azi, copiii lor mai ales, vor deveni mai puternici şi mai cunoscători prin noile spaţii, durează acomodarea, iniţirea în mânuirea acelui fir călăuzitor, fir al Ariadnei şi prin asta recunoaştem şi apariţia din când în când a unui Minotaur.

În prezent nimeni nu pregăteşte nimic, mediul artistic autohton se încăpăţânează în standardele emancipate de vremurile trecute. Teama de virtual este firească, ideea trebuie să dospească, apoi să vină o editură şi s-o pleznească.

Vin vremuri în care motoarele de căutare vor ierarhiza totul, vor clasifica ideile, vor genera clasamentele, statistica îşi dă jos mănuşile şi pumnii virtuali vor arăta forţa traducerilor, a celor ce crează în virtual. Poate că noi nu mai prindem acele vremuri, dar sigur creaţia celor ce scriu acum în memoria virtuală şi colectivă a umanităţii va trăi mai mult. Editurile devin o uşă, prin care odată semnat un contract uşa se închide. În partea cealaltă rămâne autorul, publicat în tiraj slab, subţire şi necunoscut, interzis în a reproduce singur mai departe dacă vrea.

Teama de a nu fi furat, de a nu fi copiat, persistă; neînţelegerea Marelui Fluviu informaţional şi a avantajelor care le oferă îi feresc pe cei vechi să vină în faţă şi vor rămâne în spate, poate vreo rudă fidelă le va copia câte-o carte, odată la zece ani. Cei noi, cantonaţi, se apără inventând edituri, repetând trecutul, plângându-se de jurizarea pe care o face internetul, declasificându-se în viitor de fapt.