“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
Beţia adâncului văzduhurilor.
RăspundețiȘtergereÎnţelegi din cer ceva atunci când i-ai învăţat limba?
Uite, simt că aş pătrunde în acel nor ca într-o hologramă.
eu simt ca ma uda pina la piele milioanele de hectolitri de apa "turnati" cu galeata. chiar asa, un prototip interesant pentru adapost gasiti aici http://cinesseur.blogspot.ro/
RăspundețiȘtergerebetie de imagini calatoare
RăspundețiȘtergereEu, pietonul cerului, cât de sus, ca să ameţesc; uitasem să îţi mai zic şi asta, ceea ce imaginea ta m-ar face să vreau să fiu.
RăspundețiȘtergerein lumea reala ai un frate?
RăspundețiȘtergereCamelia
RăspundețiȘtergereImagini de pe acoperiș, în lipsa aripilor.
val
RăspundețiȘtergeremă bucur că-ți plac... norii bețivi