“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
miercuri, 24 iulie 2013
Delfinii
Mergând spre sud, venind din Epir, după Preveza, ajungi repede la Itea, în acest golf, pe vremuri, delfinii înotau alături de oameni, mai sus, în continent, spre vârfurilor munților Parnassus, Apollo privește deasupra templului, deasupra văii Pleistos și peste livezile de măslini vede golful în soare apune. Ochiul zeului este asemeni ochiului păsării ce-l slujește pe tatăl său.
În partea cealaltă, spre Soare Răsare, Hokusai pictează bărcile cu oameni, tot în valuri, bărcile asemeni delfinilor, numai că soarele nu se vede, așa cum oamenii abia se văd în fundul plutitoarelor.
Ne interesează de fapt cum vedem această mișcare, ne mai interesează dacă ea ne afectează, în rest amănuntele le lăsăm pe seama zugravilor, a celor care n-au reușit niciodată un unghi drept, sau n-au privit afară înainte de a vopsi înăuntru.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
bune rodiile astea (probabil ca din cauza asta sunt asa de scumpe) - coloreaza delfinii in roz.
RăspundețiȘtergeredeci ți-au plăcut delfinii,
RăspundețiȘtergereaș! nu sunt originali...
nici eu nu sunt...