Roger Caillois *
Copilul lucrează lutul și dă forma și expresia acestuia în felul unui interdict.
Chip. Ochii negrii, gura adâncită și aprins de roșie, pomeții ieșiți clar și astfel că din tânăra frumoasă pe care micul artist o dorea, iese o babă slută și rea. Dar noi nu vrem să vedem asta, ci vedem că opera micului artist este o reușită, un obiect de studiu, pentru noi, bineînțeles. Copilul se întoarce la joaca lui.
Femeia pe care o văd îmi amintește de primitivismul neolitic, a trecerii de la piatră spre metal. Acolo unde nu se căuta o expresie artistică, ci realizarea unei forme. Identificarea cu ceilalți, cu zeii.
* Roger Caillois, Omul și sacrul, Nemira, 2006, pag.52
O formă închizând gândul copilului; puterea lui de a zămisli din lut.
RăspundețiȘtergereInteresant, mie nu mi se pare urâtă, doar ciudată.
RăspundețiȘtergereÎn ce privește citatul, moartea este opusul nașterii iar pierderea sângelui menstrual, ca și a sămânței la bărbat, este tot o moarte simbolică; energia sexuală însă, la fel, poate da naștere vieții. Avem o monedă cu două fețe acolo așa că nu știu dacă se potrivește sensul acelui text cu expresia cuvintelor tale de mai jos. Dar s-ar putea să fie, într-adevăr, mai bine să celebrezi reușita decât eșecul, să fie mai bine să trăiești fericit pentru zei decât să-ți dai viața lor.
Camelia
RăspundețiȘtergereOricum am dat-o, tot am greșit. Copilul susține că a făcut o fată frumoasă. Ce distanță ne separă.
Puterea lui față de puterea mea, greu echilibru, grea înțelegere.
Lotus,
RăspundețiȘtergereEșecul în felul său, al copilului nu există, numai noi îl vedem și calificăm ca atare: nota de la școală, prima bătaie primită de la colegi, prima căzătură de pe bicicletă...
Adâncim -fără să vrem, șanțul ce ne desparte de copilărie, însăși puntea pe care vrem să o face mai târziu -devine eșec.
:) Frumos. Nu m-am gândit în sensul ăsta, al discrepanței.
RăspundețiȘtergereMi-am amintit de motto-ul unui episod dintr-un serial SF: S-ar putea spune că realitatea este rezultatul unor complexe negocieri între observator și observat. Dar acesta este doar un punct de vedere. Cuvintele, până la urmă, ne despart în loc să ne unească. La fel toată cunoașterea formală.