“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
luni, 20 mai 2013
Hățiș electric
La întrebarea ce se referea la felul în care văd lumea; acustic sau electric? am răspuns imediat: electric. Iată dovadă, iată felul în care eu văd lumea.
În mijlocul acestor uriași am strigat tare și nu m-a auzit nimeni, în schimb un bâzâit slab persista continuu; era prezența curentului electric, a câta fază din a câta oscilație ce găsea un drum dielectric.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Serios? Poza asta seamănă mai mult cu mintea unei femei... :))
RăspundețiȘtergere(atâta că-n cazul ei stâlpii respectivi și vorbsc, nu sunt tăcuți sau zumzăitori ca ai tăi)
Tocmai a plecat cineva de la mine spunându-mi la poartă că: dacă femeia tace să nu o întrerup.
RăspundețiȘtergereSigur are legătură cu curentul electric și cu bâzâitul lui.
Scorchfield, electrifiantule...
RăspundețiȘtergereCamelia,
RăspundețiȘtergereDespre monede se pot scrie multe, Lotus chiar a îndrăznit, eu la rândul meu, bâââZ!