sâmbătă, 13 aprilie 2013

O amintire vizuală din Luna Cadourilor


Am vrut să devin un maestru al coincidențelor, am vrut să detectez felul în care intersecția unor evenimente -disparate și fără sens între ele, determină coincidența. M-am lăsat de această pasiune în momentul când -fără să vreau, am trecut foarte aproape de una dintre cele mai mari coincidențe care mi se puteau întâmpla și mai ales că am aflat ulterior asta, mai bine nu aflam, dar mi s-a și dovedit.

Astăzi vă prezint una din coincidențele vânate: o vitrină în care jucăriile abundă, ba chiar și ghirlande care ne amintesc clar de calendarul Sărbătorilor de Iarnă, și în fața tuturor acestora predomină anunțul sec de „copii alb-negru”.

8 comentarii:

  1. Într-un univers atât de divers ca cel în care trăim, material de coincidențe găsești oriunde, chiar și în lucruri care nu au nimic nelalocul lor. Noi însuflețim coincidențele, altfel este doar o lume fără sens sau moartă.

    Îmi povestea un prieten mai demult cum în ultima perioadă, el și prietena lui spuneau exact același lucru simultan, deci se porneau să zică același cuvânt, le venea aceeași idee... :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu mai rămânea de adăugat decât "la preţ suportabil"; "copii-alb negru la preţ suportabil". Glumeam.

    Nu cred în coincidenţe şi nici în întâmplător.

    Copiii nu dau greş când e să îşi dirijeze contrastele,alb-negrul fiecăruia dintre ei, par sau sunt atât de abili, asta ca să ne jucăm în cuvinte, legat de cevaul peste care ai dat, neîntâmplător. Adulţii care îşi pun peste ochii lor privirea de copii când privesc vitrine cu ornamentaţii pe care sunt lipite nepotriviri cu decorul nu dau greş în ondulări de contrarii.

    RăspundețiȘtergere
  3. Lotus,
    Ăsta da antrenament (al prietenilor tăi) sau să credem în suflete-pereche?! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Camelia
    Am înțeles, sigur îi putem și cântări pe acești „copii alb-negru”, plus o jucărie din partea firmei. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. la gioaca deci!
    (sau vanatoarea va fi o gioaca?)

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu știu dacă erau suflete pereche, sau dacă măcar mai sunt împreună. :) Nu l-am mai văzut de mult timp. Dar era o constatare sinceră pe care a făcut-o atunci, și mi-a dezvăluit-o; nici nu era legată de antrenament, erau spontani. :) Eu nu i-am dat nici o „culoare”, am transmis-o mai departe cum am auzit-o...

    RăspundețiȘtergere
  7. mesmeea cuttita
    gioaca în alb-negru, gioacă a contrastelor, gioca de sus până jos.

    RăspundețiȘtergere
  8. Lotus
    Tu știi mai bine aici (referitor la cei doi).

    RăspundețiȘtergere

mesajele anonime nu se citesc