Pânda, însăși cuvântul în limba mea română exprimă o așteptare, ne află înaintea clipei de a fi cu întreaga demonstrație animalică; și în urma saltului barbar și prostesc de a urma un instinct.
Pândim, noi oamenii avem acest dar și-l transformăm în talent în cele ce urmează a fi virtual. Pândim cine ne citește, cine ne comentează și cine ne promovează; citim ceea ce vrem să citim și scriem numai ceea ce vrem să fie citit, restul nu contează.
pisicile au efecte magnifice....
RăspundețiȘtergereo pisica si ciinele koe...se vor impaca bine, ai loc destul in curtea roz...
oricum ar fi,panditoare sau pandita,pisica ma simt...inca mai exersez torsul! :))
RăspundețiȘtergerepandhora
RăspundețiȘtergereîncă un pic și adorm și eu! :)
Citim cum vrem, cum putem şi cum ştim să. De scris, cuvintele care se ştiu înşelate sunt acelea care întotdeauna ne vin cel mai greu.
RăspundețiȘtergereAş putea spune că îmi pare uneori că pe aici, pe la tine, cine mai comentează suferă de o nevroză a scrisului. Glumeam, aşaşiaşa. Doar că asta e incurabilă.
Scrisul înseamnă ceva, oricare ar fi el acela.
Eu suferă de o nevroză a scrisului, despre ceilalți nu știu, despre mine știu că mă apucă! :)
RăspundețiȘtergerese pare ca esti tare curtat. au aparut armele din arsenalul femeilor. intriga, superfic... si scrisul baroc. desi, in unele cazuri as zice ca este vorba de rococo-ul supertrecator.
RăspundețiȘtergereeu n-am curte si nici margaritar. margaritar am doar in gradina botanica.
si in general n-am mai nimic. decit, asociativitatea ideilor dar nu si a grupurilor....ha, ha, ha