În timpul asediului, pe câmpul de luptă, în fața cetății, în lupta cu umbra, a apărut al treilea steag.
Frontul a rămas același, Regina în fața cetății, mai jos bătălia.
Nu în față, ci lateral era bătălia.
Cetatea trăia în întuneric. Atunci când se aprindea lumina, se simțea o agitație, începea o luptă cu umbrele, cu cele ce ființau în lumină alături de locuitorii cetății.
Cum să fie acesta un lucru bun când noi suntem obișnuiți să fim singuri? spunea Regina celor din regatul ei. Așadar începea o nouă luptă: cu umbra, cu steagul ei.
Nimeni nu avea cum să-și dea seama că odată aprins alt bec, altă umbră se va ivi peste regatul de nepătruns al Reginei. Atunci când s-a întâmplat, haosul a cuprins cetatea. Toți s-au strâns și repede au reinterpretat umbra. Astfel s-a născut pluralul: umbre. Astfel s-a născut pluralul.
Locuitorii, în urma unei bătălii în care umbra a fost alungată - s-a stins lumina, au petrecut o noapte întreagă în a elabora pluralul - a doua umbră. Așa și-au dat seama că nu sunt singuri, că pot exista și în_ființa laolaltă. Așadar ființa s-a întregit, se pare că înseamnă mult mai mult decât egoismul singular și războinic. Ființa înseamna al treilea steag.
Pluralele încorporează.
RăspundețiȘtergereExistă o majoritate a singularității, a celor ce cred că a fi unic contează, sau chiar mai mult, în a crede în unic; primează!
RăspundețiȘtergereAşa ca şi metafora ce se reclamă la unicitate şi nu la serie? Glumeam, aşaşiaşa.
RăspundețiȘtergereExistă singularitatea fiinţei.
Şi fiecare profită cum poate de acel decor al profunzimii sale. Asta o ziceam doar aşa.
Suntem pentru că cineva cedează.
RăspundețiȘtergereCineva înseamnă cineva aproape.
Eu-l nostru suportă afilierea socială ca un parcurs, ca o rătăcire.
Suntem ceea ce suntem.
Suntem pentru că suntem suportați de ceilalți.
P.S.
Ceea ce am scris nu-mi aparține, sunt rândurile pe care le gândesc după ce i-am citit pe ceilalți.
Să nu uităm nici că prin alţii, nişte (a)cei, ajungem la noi.
RăspundețiȘtergereIar cel care cedează se chemă că se află în proximitatea pragului unei toleranţe, aceea a "conflictului"? Întreb. Te.
Suntem ceea ce suntem între şi cu racilele noastre. Să n'o uităm nici pe-asta.
P.S
Aşişderea.
*se cheamă; scuze, mi-a scăpat o literă, prea iute de picior.
RăspundețiȘtergereSuntem ceea ce suntem.
RăspundețiȘtergereSuntem cu calități și defecte, cu poezii și ranchiuni (racile- ăsta-i un trecut înainte de a ne întâlni :) )
O zi cu mine, o zi în iad!
sunt captivante si constructiile din plastilina, pe aceeasi tema :)
RăspundețiȘtergeresă facem o umbră din plastilină :)
RăspundețiȘtergereIadul n'are limite. Ca şi misterul.
RăspundețiȘtergereieri, pe seara, in herastrau. jocuri mentale cu forme geometrice arboricole. ai observat ca un fel de conifer (care isi rugineste acele si apoi pierde o mare parte din ele) se aseamana tot mai mult cu un cilindru pe cind un stejar are o forma foarte ciudata- un fel de cristal multifatetat imperfect cu o tija infipta adinc in pamint?
RăspundețiȘtergerechiparosii aduc cel mai mult cu trunchiul de con, iar pinii mediteraneeni sunt si mai interesanti - un fel de paralelipiped suspendat...
volume de aer intre copaci...volume de aer intre oameni?
Anonim,
RăspundețiȘtergereAi dreptate, frumoasă observație.
Da, volume de aer între oameni ! Spațiu, mult spațiu.
ideea este ca un chiparos se aproximeaza mai bine cu un con, dar n-ai obiectat. asa incit ma intreb daca a fost neatentie sau ai inceput sa eviti comentariile ....indreptatite
RăspundețiȘtergeretrebuie sa recunosc ca ieri, in herastrau, am zarit niste caini foarte frumosi si m-am gindit la ciinele tau adoptat.momentul a coincis cu o reclama pe care scris kos si m-am tot intrebat cum este mai bine sa-i spunem ko...e din kos sau pur si simplu kos....
remember: acum 5 ani un motan galben tigrat ma astepta in scara blocului, ma insotea pina la usa si apoi o zbughea in casa. dupa ce se indopa bine cu mincare de pisici (lacom nevoie mare!) seara se cerea afara. n-aveam de unde sa stiu ca-l durea burta si nu voia sa faca mizerie in casa. in fine peripetiile sunt mai lungi. in final am adoptat o pisica puiuta de aproape 2 luni. gri-negru tigrat. o desteapta....bine, se zice c-a fost educata de mine....
RăspundețiȘtergerela tine ploua cu galeata?
RăspundețiȘtergereDiferența dintr-un con și-un trunchi de con, ar fi ca aceea dintre Oblio de dinainte și Olidio de după, Tu pe care-l alegi? Înainte de furtună, înainte de rupere, de retezare sau mai apoi?
RăspundețiȘtergereKos este o insulă în Dodecanez, așadar nu se poate.
N-a plouat nici ieri și nici azi, acum este soare plin, dar frig, un vânticel reușește să intre peste tot.
Se zice ca un chiparos traieste 1000 de ani. egiptenii l-au aproximat cu piramida? Mai tirziu romanii s-au gindit la cilindru. Conul, cred ca este mult mai greu de construit....asa s-ar explica faptul ca omul nu "copiaza" intru totul natura. Panteonul este o contructie arhitectonica mult mai ciudata. Forme...dar daca este vorba de elipsa?
RăspundețiȘtergere