 |
| Răpirea Persephonei - frescă din mormântul de Vergina, Macedonia, Grecia |
Despre pictura antică greacă se știe puțin, frescele nu s-au păstrat la suprafață, lumina directă și invadatorii le-au distrus, puțin câte puțin și brusc, astfel, chiar și fragmentele pe care apoi ploaia rară le-a spălat au devenit bucăți gri de tencuială, culoarea a dispărut.
În 1977, în Macedonia, arheologul Manolis Andronikos descoperă palatul de la Aigai lângă un sat numit Vergina; undeva între palatul regal și Marele Tomb macedonean descoperă un mormânt intact, el se numi (metaforic) Mormântul „Persephonei”.
≪Liniile austere, bogat colorate pe o suprafață mare, și expresia gravă a personajelor ce sunt cuprinse de un ethos face ca această frescă să fie cea mai remarcabilă din Mormântul Persefonei.≫ [arh. Stella Drougou]
Tavanul mormântului este drept și a fost pictat, dar pictura nu s-a mai păstrat, pereții laterali sunt toți pictați. În mormânt au fost găsite urne funerare și obiecte de cult, vase și bijuterii. A fost datat ca fiind construit în jurul anului 350 î.e.n. (Î.H.)
Pictura este deosebită, un dinamism tragic îi dă amploare chiar și în fața privitorilor ce nu cunosc mitul. Carul din bronz este pictat simplu, în urma lui, mai mic ca el, este zeița Demeter (Demetra), ea este cuprinsă de oroare. Zeița nu aleargă după răpitor, cum ar fi normal poate, asta din cauză că îl cunoaște; este Hades, zeu ca și ea, puternicul stăpân al domeniilor subpământene. Demeter încearcă doar să avertizeze, să arunce mai apoi blestemul asupra tuturor celor care vor lăsa această faptă nepedepsită. Fata ei Persephona a fost răpită de sub ochii ei. Îmbrăcămintea zeiței tinere se desfășoară în spatele carului, pieptul îi este dezgolit, iar zeul îi ține protector și sigur sânul stâng în mâna sa stângă, cu dreapta ține hățurile (se sprijină de car și ține și sceptrul - ...!).
Se pot scrie multe despre această pictură: figura zeului este neutră, semn că fapta nu este o întâmplare, ci o determinare - s-a plâns prea mult celorlalți olimpieni despre lipsa unei consoarte.
Ideea unui crescendo de la stânga la dreapta amplifică starea de tensiune, finalul este anticipat, martorul este împietrit și el de privirea zeului.
 |
| prelucrare digitală - claritate și contrast |
imaginea și citatul din
Great Moments in Greek Archaeology,Vergina(de Stella Draugou),ed. Kapon,Athina,2007,pag.262-263.
ce culori, ce culori! ειδικά χρώματα
RăspundețiȘtergereAna, se pare că anumite locuri subpământene ascund culori nemaivăzute!
RăspundețiȘtergerechiar că e de admirat cum s-au păstrat acele culori atîta amar de vreme! oricum frescele din cnossos sînt inegalabile.
RăspundețiȘtergereN-am fost în Creta, dar le-am văzut la Athina în original; femei superbe...
RăspundețiȘtergereInsulele, insulele fiind uneori atât de depărtate mă fac să cutreier prea mult pe continent. Dar Egina, cred că va fi anul acesta prima vizitată.
am fost doar în Atena cîteva zile. Aș avea nevoie de cel puțin zece zile să văd ceva...
RăspundețiȘtergereȘi zece zile sunt puține; îmi amintesc că intram în oraș pe autostradă, dinspre nord-est, și ieșeam tot timpul altundeva, așa am ajuns la Pireas (Pireu), în sud; o dorință de a te rătăci nu-mi dădea pace, așa am cunoscut Athina.
RăspundețiȘtergereda, este interesanta aceasta atitudine a zeului : sinul sting. daca ar fi fost sinul drept ne-am fi gindit la amazoane despre care se spune ca-si amputau sinul drept pentru a trage mai bine cu arcul.
RăspundețiȘtergereda, n-am reusit sa vad muzeul din creta. am vazut doar frescele ramase la palat.
daca as ajunge anul acesta la roma m-as duce sa vad celebrul port de la ostia antica. poate as intelege mai multe.
pictura pe care ne-ai aratat-o seamana mai mult cu pictura de la pompei de sec I en si nu cu cea din creta. clar, creta este alta civilizatie.
Fără a crea separații, Creta (Kriti) este sălașul popoarelor mării (unde intră sigur tot arhipeleagul cicladic), egiptenii antici povestesc mult de asta.
RăspundețiȘtergereCreta a beneficiat de cultura miceniană după dispariția peste noapte a unei civilizații avansate. Frescele minoice amintesc de Mycenae (Micene).
În nord, în Macedonia, cultura este clar doriană, popoare ce au spulberat Peloponezul și au dat naștere Spartei, vechea cetate a Atreizilor a căzut în uitare, suntem aproape de anul 800 î.e.n. (Î.C.)
mai povesteste-ne despre descoperirile arheologice de la vergina!
RăspundețiȘtergereN-am crezut că interesează, am fost indus de-o lectură, dar cred că am să dezvolt. Fii bun și fă o dovadă că acest Anonim n-aș fi Eu!
RăspundețiȘtergereClar, tu esti tu si eu sunt un anonim preocupat de antichitate. asa ca am gasit intelegere si cunoastere pe blogul tau.
RăspundețiȘtergere