| Răpirea Persephonei - frescă din mormântul de Vergina, Macedonia, Grecia |
Despre pictura antică greacă se știe puțin, frescele nu s-au păstrat la suprafață, lumina directă și invadatorii le-au distrus, puțin câte puțin și brusc, astfel, chiar și fragmentele pe care apoi ploaia rară le-a spălat au devenit bucăți gri de tencuială, culoarea a dispărut.
În 1977, în Macedonia, arheologul Manolis Andronikos descoperă palatul de la Aigai lângă un sat numit Vergina; undeva între palatul regal și Marele Tomb macedonean descoperă un mormânt intact, el se numi (metaforic) Mormântul „Persephonei”.
≪Liniile austere, bogat colorate pe o suprafață mare, și expresia gravă a personajelor ce sunt cuprinse de un ethos face ca această frescă să fie cea mai remarcabilă din Mormântul Persefonei.≫ [arh. Stella Drougou]
Tavanul mormântului este drept și a fost pictat, dar pictura nu s-a mai păstrat, pereții laterali sunt toți pictați. În mormânt au fost găsite urne funerare și obiecte de cult, vase și bijuterii. A fost datat ca fiind construit în jurul anului 350 î.e.n. (Î.H.)
Pictura este deosebită, un dinamism tragic îi dă amploare chiar și în fața privitorilor ce nu cunosc mitul. Carul din bronz este pictat simplu, în urma lui, mai mic ca el, este zeița Demeter (Demetra), ea este cuprinsă de oroare. Zeița nu aleargă după răpitor, cum ar fi normal poate, asta din cauză că îl cunoaște; este Hades, zeu ca și ea, puternicul stăpân al domeniilor subpământene. Demeter încearcă doar să avertizeze, să arunce mai apoi blestemul asupra tuturor celor care vor lăsa această faptă nepedepsită. Fata ei Persephona a fost răpită de sub ochii ei. Îmbrăcămintea zeiței tinere se desfășoară în spatele carului, pieptul îi este dezgolit, iar zeul îi ține protector și sigur sânul stâng în mâna sa stângă, cu dreapta ține hățurile (se sprijină de car și ține și sceptrul - ...!).
Se pot scrie multe despre această pictură: figura zeului este neutră, semn că fapta nu este o întâmplare, ci o determinare - s-a plâns prea mult celorlalți olimpieni despre lipsa unei consoarte.
Ideea unui crescendo de la stânga la dreapta amplifică starea de tensiune, finalul este anticipat, martorul este împietrit și el de privirea zeului.
| prelucrare digitală - claritate și contrast |
imaginea și citatul din
Great Moments in Greek Archaeology,Vergina(de Stella Draugou),ed. Kapon,Athina,2007,pag.262-263.