 |
| http://ragecomics.memebase.com/tag/greek/ |
 |
| http://ragecomics.memebase.com/tag/greek/ |
Momos ( Μώμος din greacă ; μώμος-dispreț, glumă, batjocură) Zeul grec al ironiei, zeflemelei și bîrfei. „Momos nu are prea mult de pierdut dacă rămîne neglorificat, fiindcă nu a fost din cei cărora li s-au adus onoruri, nici chiar în vremurile bune” (Lukian din Samosata, Din pătimirile lui Zeus, 22). Momos l-a luat în rîs pe zeul mării Poseidon, reproșîndu-i că nu făcuse taurul pustiitor (trimis în Creta pentru pedepsirea regelui Minos) cu coarnele pe piept, ca să vadă mai bine unde împunge; iar pe Apollon l-a acuzat că își compunea oracolele cu prea multe înțelesuri, beneficiarii avînd nevoie de alt zeu pythic să le tălmăcească. Mitul spune că Momos totuși a murit, plesnind de ciudă că nu i-a găsit nici un cusur Aphroditei. Se prea poate că în acest mit al lui Momos să se fi inclus primele accente de ateism popular sau măcar de îndoială; însăși contradicția între calitatea de zeu (nemuritor) și moartea (fie și alegorică) a lui Momos e dusă pînă la limita unui simbol tragic sub masca autopersiflării, de care spiritul grec nu era străin.
Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, ed. Albatros, 1983, pag.477-478
Nu era mai simplu sa spui ceea ce am evidentiat mai devreme? Momos = sarcasm? Tot cu copy/paste imi umbli si ai pretentia la glorificare :) Dar e cam ciudat ca un fin intelectual ca tine sa asocieze Kernbach cu nouăgag! Sa fie ceva atavic? Intoarcerea la stramosi? Zeul wikipediei coboara in undergroundul copilariei? Cata batjocura. Nu inteleg ce cauta un penis acolo. Zeule!
RăspundețiȘtergereGrecii sunt din ce în ce mai greu de înțeles.
RăspundețiȘtergereEste un penis mic, mă mir cum de l-ai văzut, data viitoare îl aduc pe Priapos. :)
Nu, multumesc. Sunt doar barbatul tuturor femeilor. Nu ma cheama Cezar :) De unde rezulta ca nu ma intereseaza niciun penis, fie el al unei statui distrofice in toata maretia ei, fie al lui Priapos, stramosul lui Terente. :)) Sper ca nu aducem discutia despre diverse complexe. Ar fi pacat sa procedam asa in toata complexitatea acestei discutii intre un intelectual rasat si un biet anonim spontan. Grecii nu sunt greu de inteles. E doar bine sa te feresti de ei. Cand zambetul va ucide, vei intelege ca lemnul poate distruge un intreg edificiu de piatra.
RăspundețiȘtergereGrecii sunt prietenii mei, cei ce nu înțeleg asta caută la darurile pe care le-am primit de la ei, în lunga mea călătorie.
RăspundețiȘtergereParthenon-ul nu este Ankhor Wat, așa cum măslinii nu sunt eucalipți, tavanul minunat de piatră al Parthenon-ului nu s-a prăbușit din cauza vreunui lemn ce dorea să crească, chiar chiparoșii își sapă rădăcinile astfel încât protejează drumul pe care îl străjuiesc. Este adevărat că mai pică câte unul, bătrân și friabil, dar pagubele sunt mici.
Zâmbetul nu ucide, îl confunzi cu rictusul!
"Grecii sunt prietenii mei, cei ce nu înțeleg asta caută la darurile pe care le-am primit de la ei, în lunga mea călătorie"
RăspundețiȘtergere:) (n.r. - a se citi dincolo de imagine un rictus)
Cine sunt atunci romanii?
oh, oh, oh. citi anonimi spontani pot intra intr-un club?
RăspundețiȘtergereai uitat sa ne spui despre interpretarea moderna a nasterii zeitei atena din capul lui zeus. este pe wikipedia. o chestie cu 2 fetusi dintre care unul (adica atena) este oprit intr-un stadiu incipent de dezvoltare, este incorporat in capul lui zeus (omenirea a mai consemnat astfel de cazuri) iar hefaistos ....stii cel care avea acces la toate bisturiile, clestii si clipsurile (ca sa folosesc un termen modern) a extras-o din capul lui zeus. grecii antici au fost "maestri" in descrierea naturii sub toate aspectele ei. numai ca tot ce intra in percentila 5 a fost transformat de ei in ...poveste, fantezie, imaginatie, etc, etc
Oh, oh și mai vine unul!
RăspundețiȘtergereSigur că mitul este greu, din încărcătura sa nu se poate extrage decât foarte greu vreo esență ajutătoare și cei curajoși care o fac riscă să fie striviți de imensa fantezie ce cred ei că vine peste ei.
≪În Flandra, un remediu împotriva malariei este să te duci dimineața devreme, la o salcie bătrână, să faci trei noduri pe una din crengile copacului, spunînd:„Ziua bună, babo, ține răceala din mine, ziua bună babo!” apoi trebuie să te întorci și să o iei la fugă, fără să mai privești înapoi.≫ ne scrie James George Frazer în Creanga de aur, bpt nr.1043, pag.166, pe la 1800 toamna și tot în aceași perioadă de iluminism, Jules Verne ne explică în Insula Misterioasă, prin inginerul Cyrus Smith cum se prepară chinina (rudimentară și slabă) din scoarța de salcie.
despre nașterea Athinei am scris și eu aici:
http://scorchfield.blogspot.com/2011/11/cu-un-singur-ochi.html
multumesc. de fapt nu stiam ca din scoarta de salcie se prepara chinina. dar, sa ne intoarcem la stramosii nostrii romanii. meritul lor este acela ca le-a placut sa scrie. grecilor antici le-a placut cunoasterea lumii, dar le-a placut mai putin sa scrie. romanilor insa le-a placut asa ca primele enciclopedii botanice, remedii si alte chestii le gasesti in urul sec I ien , la romani.
RăspundețiȘtergeretot in aceeasi ordine de idei : tu stii de ce se recomanda sa te piepteni de 40 de ori in fiecare dimineata?
scuze pentru greselile de ortografie de mai sus.
RăspundețiȘtergereargumente pentru ce am scris mai sus
He deals with the entire creation, which is, in the author's stoic view fundamentally good because it is made by God. Another aspect of this encyclopedia that may cause some surprise to the modern reader, is the use of the word "history", which does not mean that Pliny is interested in the past (although he is), but means "research". The Latin title Historia naturalis could best be translated as "Research of the creation".
The encyclopedia is a marvelous text. Pliny offers all kinds of information critically, mentions his sources, and often sees the fun of certain things. For example, in his catalogue of people who have reached a venerable old age, he mentions one man from Bologna who died when he was 150 years old - at least, he had been a tax payer for 150 years.
Apropos : nici eu nu stiu de ce spunea sa te piepteni de 40 de ori. dar mi-a atras atentia numarul 40.
Plinius cel Bătrân (Plinivs) s-a îngrijit de să adune în Naturalis historia toate cunoștințele din Antichitate, aceste volume au apărut la editura Polirom (sunt 3 volume) în anul 2001. Această operă este minunată, sigur că Pliniu a adunat din diverse surse tot ceea ce merita a fi încadrat și descris în enciclopedia sa.
RăspundețiȘtergerePentru prevenție, dar și ca tratament ajutător, complementar, merită să te piepteni chiar mai mult de „L” ori pe zi ca să scapi de păduchi, sau ca să prinzi măcar vreun rătăcit ce n-a apucat să se așeze bine.
da, dar de ce apare numarul 40 atit de des in istoria omenirii?
RăspundețiȘtergereÎncerc să înțeleg acest 40, dar nu pot, sigur fiecare găsește căi și exprimări prin care un anumit număr îi devine simpatic și-l promovează.
RăspundețiȘtergereNumărul lui Pitagora era 4, dar se pare că 26 ar fi mai tare că se află între 5*5 și 3*3*3, adică între o rădăcină pătrată și una cubică, lucru unic în șirul numerelor reale. Și tot așa!
de la hotii lui Ali Baba:D
RăspundețiȘtergerece nostimi sunteti :)))