sâmbătă, 28 ianuarie 2012

Moartea împăratului Gaius (Caius) Caesar Caligula

http://www.bleedingcool.com/2012/01/18/avatar-plug-of-week-caligula-6/


    LVI  Față de atîtea nebunii și excese, multora le-a venit în gînd să-l ucidă. Două conspirații au fost descoperite. Iar în alte rînduri planul a fost amînat din lipsă de ocazie favorabilă, pînă ce doi cetățeni și-au împărtășit planul și l-au săvîrșit, nu fără cunoștința celor mai de seamă liberți, sau a praefecților praetorieni, care, bănuiți fără motiv că ar fi amestecați în vreo conspirație, se simțeau suspectați și urîți de el. Le-a mărit ura și faptul că, luîndu-i de o parte, a scos sabia și le-a spus că el se va sinucide, dacă li se pare că merită să moară. N-a încetat apoi să acuze pe unii față de ceilalți și să-i facă pe toți să se denunțe între ei.


     Stabiliră să-l atace în ziua reprezentațiilor de la palat la amiază, cînd va ieși de la spectacol.
     Cassius Cherea, tribunul cohortei praetoriene, ceru să joace primul rol. Acesta era bătrîn și Caius [împăratul] de obicei îi adresa tot felul de cuvinte jignitoare, numindu-l afemeiat și stricat. Dacă cerea parola de trecere, îi dădea drept cuvinte de parolă Priap, sau Venus. Iar cînd mulțumea pentru ceva, îi oferea mîna să i-o sărute  într-o formă și cu o mișcare destul de obscenă.


    LVII  S-au întîmplat multe minuni înainte de moartea  lui. În Olimpia, statuia lui Jupiter, pe care hotărîse să o desfacă și s-o ducă la Roma, a rîs așa de puternic, încît au căzut la pămînt uneltele pentru demontarea ei, iar lucrătorii au fugit. A venit imediat un oarecare Cassius și a spus că lui i s-a poruncit în vis să sacrifice un taur lui Jupiter.
     La Capua, Capitoliul a fost trăznit la idele lui martie, iar la Roma, la fel capela lui Apollo Palatinul. Unii explicau minunea aceasta arătînd că se va întîmpla o  mare nenorocire împăratului din partea gărzii sale. Cealaltă minune prevestea un nou asasinat al unui om de seamă ca și cel de odinioară, întîmplat în aceeași zi.


     Consultînd pe astrologul Sylla asupra viitorului său, acesta, citind horoscopul, a spus că o moarte sigură se apropie. Sorții din Antium l-au sfătuit să se ferească de Cassius. Din această cauză, trimise delegat în Asia să ucidă pe Cassius Longinus, atunci proconsul, uitînd că pe Cherea îl chema tot Cassius.
     În ajunul morții sale visă că sta în cer lîngă tronul lui Jupiter și că acesta, împingîndu-l cu degetul cel mare de la piciorul drept, l-a aruncat pe pămînt. Se socotesc ca minuni și unele fapte întîmplate în însăți ziua morții: pe cînd sacrifica, a fost stropit de sîngele unui stîrc; pantonimul Mnester jucă în aceeași tragedie, pe care o reprezentase o dată tragicul Neoptolemus, la jocurile în care a fost ucis regele filip al macedonienilor. În rolul mimului Laureolos - în care actorul, salvîndu-se dintr-o casă ce cădea, vomita sînge - cei mai ulți actori cu roluri secundare, ca să dea o probă de talentul lor, vomitară și ei, încît umplură scena de sînge; se pregătea apoi pentru noapte un spectacol în care egiptenii și etiopienii trebuiau să reprezinte scene din infern.


    LVIII  În ziua a noua înainte de calendele lui februarie șovăia dacă să se ducă la masă ori nu, avînd stomacul încărcat de la masa precedentă. În sfîrșit, cedînd amicilor, ieși. Cum trebuia să treacă printr-o galerie subterană, unde copiii de nobili chemați din Asia se pregăteau să apară pe scenă, el se opri să-i cerceteze și să-i încurajeze. Și dacă șeful trupei nu i-ar fi spus că-i e frig, s-ar fi înapoiat și ar fi luat parte la repetiția spectacolului. De aici sînt două versiuni: unii spun că pe cînd Caius vorbea cu copiii, Cherea pe la spate i-ar fi străpuns gîtul cu sabia, spunînd: „Haide”, iar Cornelius Sabinus, alt tribun, care făcea parte din conjurație, i-ar fi înfipt pumnalul în piept din partea opusă. Alții spun că Sabinus, îndepărtînd mulțimea prin centurioni complici la complot, i-a cerut, după obiceiul militar, parola și Caius spunînd „Jupiter”. Cherea a răspuns: „Primește-i mînia” și cu o lovitură i-a despicat maxilarul, pe cînd se întorsese spre el.


     În timp ce era doborât la pământ, prin zvîrcoliri și vaiete dînd semne că încă mai trăiește, ceilalți l-au ucis cu treizeci de lovituri. Consemnul tuturor era: „Repetați”. Unii i-au înfipt sabia și în părțile rușinoase.
     La primul zgomot, purtătorii lecticii sale alergară cu bastoane în ajutor, iar după ei îndată corpul german, care ucise pe unii dintre asasini și chiar pe unii senatori nevinovați.


    LIX  A trăit 29 de ani și a domnit 3 ani 10 luni și 8 zile.
     Cadavrul său a fost ascuns în grădina lui Lamia și ars pe jumătate pe un rug improvizat, a fost îngropat și acoperit cu iarbă proaspătă. Mai tîrziu, el fu dezgropat, ars și îngropat de surorile sale venite din exil.
     Se știe bine că mai înainte de a fi îngropat, paznicii grădinii au fost tot timpul tulburați de fantome. În casa în care a fost ucis n-a trecut nici o noapte fără groază, pînă ce casa însăși a ars într-un incendiu. Odată cu el a pierit și Caesonia, soția sa, străpunsă de sabia uni centurion. Iar fiica ei a fost zdrobită de un perete.


    LX  Oricine ar putea să-și facă o idee de aceste timpuri, din aceste amănunte. Vestea morții n-a fost crezută îndată. Se bănuia că a inventat-o și a lansat-o Caius, ca prin acest mijloc să cunoască sentimentele oamenilor față de el. Nici conjurații n-au încredințat cuiva imperiul. Iar senatul fu așa dornic de restabilirea libertății, încît consulii fură convocați, nu în sala senatului, fiindcă se chema Iulia, ci în Capitoliu. Unii senatori propuseră să distrugă orice amintire a Caesarilor și toate templele lor. S-a observat și notat îndeosebi că toți Caesarii al căror nume a fost Caius au pierit de sabie, începînd cu cel ucis în timpul lui Cinna.

C. Suetonius Tranquilius, Viețile celor doisprezece cezari, ed. Științifică, 1958, pag.192-195

17 comentarii:

  1. de pe la anul 200 ien s-a schimbat ceva in comportamentul romanilor. pe masura ce au devenit mai buni artisti (sa nu uitam ca din aceasta perioada reusisera sa invete mai mult din ce stiau grecii) dar si mai buni strategi si legiuitori cu atit comportamentul lor devenea mai predictibil. un fel de admiratori ai fortei pure a naturii (inclusiv a celei umane). stim prea putin (sau cel putin eu stiu prea putin) despre ce gindea octavian cu privire la organizarea imperiului. problema lui este ca n-a avut urmasi directi pe linia masculina. in antiteza secolul de aur 2 en - o serie de imparati adoptati - traian, hadrian, antoninus pius cu faustina lui si marc aureliu stoicul. totusi marc aureliu prevedea "sfirsirea" imperiului vazind natura ca singura scapare, mijloc de ajutor pentru poporul roman. oare ce vazuse el?

    RăspundețiȘtergere
  2. mulți spun că de vină ar fi creștinismul la căderea Imperiului Roman, în acest context mă gândeam să scriu Evanghelia lui Caligula, în care moartea sa, survine în umbra dorinței lui Jupiter, asta pentru că cele 200 de statui furate de la Delphi, au fost salvate astfel, păstrându-se secole bune prin pivnițele Vaticanului, iar statuia lui Zeus de la Olympia chiar a fost furată și ea este păstrată undeva, întocmai cum s-a petrecut și cu metopele furate de lordul Elgin acum mai puțin de două secole.

    Se poate naște o nouă religie!

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  4. Am citit de trei ori lucrarea lui Suetonius şi am fost uimit de nebunia şi de cruzimea lui Nero şi, deopotrivă, a lui Caligula. Sânge violenţă, imoralitate. Vieţi de porci sublimi.
    Foarte interesante, ca de obicei, observaţiile Anonim-ului.

    RăspundețiȘtergere
  5. Am copiat acest fragment cu intenția de a compara: în cazul lui Caligula, el este de partea rea, ceilalți vor să-l omoare (cică pe bună dreptate), mai devreme, în cazul lui Isus, el era de partea bună , ceilalți au dorit să-l omoare (ei au spus atunci că au avut cele mai bune intenții), dar în ambele cazuri minunile prevestitoare nu au contenit - a se citi cu atenție LVII de mai sus. Deci unde-i greșeala?

    RăspundețiȘtergere
  6. vezi sa nu te suprasoliciti citind si scriind atita. mai intii ar trebui sa-ti formulezi o ipoteza de lucru cu minime argumente rationale. am incercat sa-ti sugerez ca este vorba de doua moduri de organizare a oamenilor: polisul si republica/regatul/imperiul.

    RăspundețiȘtergere
  7. mitul seamana cu "scrierea" ta :hu-ha. si tu ai spus ca ai recurs la mit pentru a-i convinge pe copii sa iasa in frig si zapada. cred ca basmul este bun in masura in care dezvolta imaginatia (constienta - daca intelegi ce vreau sa spun aici!)dar este complet daunator daca devine un mod de viata. adica deziluzia este o stare patologica ...prin care te trezesti la realitate dintr-o iluzie....

    RăspundețiȘtergere
  8. Anonim
    Ți-am dedicat următoarea postare!

    RăspundețiȘtergere
  9. as prefera dedicatii mai vesele. pai vezi tocmai despre asta este vorba in secolul nostru. nu mai credem in viata de dupa viata asta. daca esti o persoana puternica nu trebuie sa-ti traiesti viata gindindu-te la "dupa". il accepti pe "dupa" si ...gata. sigur ca ai angoase tranzitorii...dar iti trec si viata ar putea fi cit de cit ok. daca esti o persoana mai slaba, adica cuprinsa de frica unui act care oricum cindva se va produce atunci ori te intaresti ori sfirsesti....in mitologia ta. cred ca mitologia adevarata nu a avut acest rol. nu ti s-a intimplat (sigur nu ti s-a intimplat pentru ca esti foarte tinar!) sa recitesti "stiinta" pe care ai invatat-o in adolescenta-tinerete? ai vazut ca unele chestii sunt explicate exact invers? deci, aici in viata este vorba de cunoastere. orice modalitate de cunoastere poate fi permisa in masura in care nu produce "catastrofe" si mai ales daca poate fi validata si ajuta umanitatii sa supravietuiasca.

    RăspundețiȘtergere
  10. Și ce vrei acum, să-ți recit o poezie de dragoste?!

    Mă repet, nu trebuie să citești ceea ce scriu eu, că nu pricepi, nu mă interesează, că ceea ce scriu eu nu scriu alții, ăsta-i un capăt!

    RăspundețiȘtergere
  11. oh, teatrul no este mai interesant decit o poezie de dragoste. prefer sa ma uit la masca no ...dar nu la desenele animate ale lui cosor, sau cum l-o chema!

    RăspundețiȘtergere
  12. Am înțeles că nu cauți Calea de mijloc, nu cauți înțelesuri nerelevate (revelator - developator - metol, hidrochinină, sulfat de sodiu, excipienți), cauți un rococo snobist în care să te simți bine, aici nu am lemne de ars pentru tine!

    RăspundețiȘtergere
  13. Înainte de a pleca la patinoar, mi-am adus aminte câte „minime argumente rationale„ are N.T. și mai ales ce logică imbatabilă provoacă toate minunile de acolo, și totuși, toată Biblia este socotită cartea cărților, un citat din Biblie, mai ales dacă are stabilit originea, te umple de respect.

    RăspundețiȘtergere
  14. revelatie - mit - lemne de ars - rococo snobist (sau snob?)

    eu am gasit calea (fie ea si de mjloc). sigur - aceasta cale poate fi temporara - dar important este faptul ca pot spune ca la un moment dat am gasit ce cautam.

    se spune cite bordeie atitea obiceiuri. la fel si cu miturile - cite nivele de cunoastere atitea "straturi" ale mitului. dar nu sunt de acord cu utilizarea mitului pentru dezvoltarea comportamentului esential al unui copil. pentru asta ar mai trebui sa te intorci la piaget.

    oare de ce sunt atitea probleme la scoala in ultimii ani? nu oare pentru faptul ca profesorul confunda rolul scolii cu propria lui viata?

    stii este ca pe scena- o piesa buna ramine intoteauna o piesa - adica se face clar delimitarea dintre ce este pe scena si ce in afara scenei - pe cind una proasta este un fel de socio sau psihodrama.

    eu ma uit la film pentru a vedea variante ale existentei terestre nu pentru a ma psihanaliza si eventual a ma trata cu ajutorul....actorilor, regizorilor, etc

    asa si cu scoala - ma duc la scoala pentru a cunoaste sistematizat lumea - nu pentru a copia modurile de viata ale profesorilor.

    RăspundețiȘtergere
  15. "- ma duc la scoala pentru a cunoaste sistematizat lumea -" mai repetă încă o dată!

    RăspundețiȘtergere
  16. de ce, ai gasit un program de ecou pe net?

    Apropos Echo era o muza, o sirena sau o alta creatura aeriana? Sigur nu era o furie!

    Curios modul de reprezentare al grecilor antici cu privire la fortele bestiale (nu-mi place cuvintul asta, dar n-am altul momentan): unele aveau structura feminina, altele masculina, altele mixta. Nu-si puteau imagina nimic in afara lumii terestre. aici ar mai fi de discutat, dar ma duc sa dau si eu o tura prin tirg, desi pare foarte frig.

    Am uitat (sau cred ca n-am memorat niciodata temeinic) si mi-e lene sa caut pe wiki...chestia asta cu ECHO

    RăspundețiȘtergere

mesajele anonime nu se citesc