Ce se ştie mai puţin despre bătălia de la Marathon din 490 Î.C./î.e.n., este că atenienii lui Miltiade, însoţiţi şi de o mie de platenieni -cetatea Plateea fiind singura care a reuşit să strângă ajutoare în scurt timp şi să le trimită la Atena pentru a forma armata ce trebuia trimisă împotriva perşilor conduşi de Darius I, este că alături de zeii care protejau falanga de 10.000 de oameni s-a aflat şi semi-zeul Pan. Poate pentru prima dată, în spatele soldaţilor (hopliţilor) s-a aflat şi muzica, flautiştii, cântăreţii lui Pan, cei care poate proveneau din Oinoi -localitate foarte apropiată de locul marii bătălii unde se află Grota lui Pan.
Hopliţii atenieni şi plateeni, au purces în salt de ţap (nu pas alergător cum deseori se foloseşte în multe descrieri) în întâmpinarea marii armate persane (peste 20.000); perşii uimiţi oarecum de inamicii săltăreţi au avut un moment (multe minute) de slăbiciune: nu se aşteptau la o ripostă atât de rapidă faţă de momentul debarcării, căci au debarcat imediat sub capul Marathon, plajă care astăzi are numele de Schinias.
Sigur că cele scrise de mine sunt pe lângă marea bătălie, dar atenienii au ridicat un templu pe Acropole în cinstea lui Pan după bătălie, la nord de Parthenon, cinste mare pentru un semi-zeu, atât de urât, încât nimfele atrase de cântec fugeau la vederea lui (legenda trestiei); nici marele Herakles nu s-a bucurat de o asemenea faimă în felul de-a fi divinizat.
Încercaţi să alergaţi cu un genunchi ridicat spre piept şi să faceţi pasul astfel încât să ajungeţi cu ambele picioare pe sol, apoi celălalt picior şi tot aşa. Astfel după un timp, în care obişnuiţa dă sens ritmului, veţi vedea că nu obosiţi aşa uşor -nu trebuie să alergaţi. Aproape la fel au mărşăluit hopliţii în marea bătălie de la Marathon, dacă greşesc eu, atunci trebuie să mergeţi la Marathon :)
P.S.
Despre alte descrieri şi istorii de la Marathon în postările viitoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
mesajele anonime nu se citesc