Athina 2011 - Muzeul de Arheologie și Istorie Națională

Frații Cerber și Himera, vezi descendența

Analogia cunoașterii este o formă subtilă prin care reușim să înțelegem natura ființei noastre.
Am fost obișnuiți cu sensul anumitor cuvinte sau nume ce au penetrat adânc în mentalitatea noastră. Putem, asta numai dacă ne interesează, să stabilim alte pârghii pentru ceea ce ni s-a părut a fi evident în cunoașterea de zi cu zi. Cu alte cuvinte putem intra în hiper-realitate doar prin analogii.

Un labirint cu pereți-oglindă ne ne va arăta tot timpul ceea ce vrem să vedem; propriul nostru trup, ale acelora din jurul nostru, al lucrurilor ce ne înconjoară în general. Viața noastră este asemeni unui drum printr-un labirint plin de oglinzi. De aceea suntem atenți la ceea ce facem, la felul cum ne purtăm și răspundem de oglindirea noastră în societate. Sigur că sunt oameni care n-au dat și nu dau socoteală acestui fel de educație normală, au ieșit din labirint fiind mult mai liberi astfel. Prețul acestei hiper-libertăți se cunoaște și s-a transmis mai departe.

Sfinx-ul cel vestit

Antichitatea greacă are o zestre bogată de exemple, de mituri, prin care se transmite o cunoaștere bazată pe analogii. Personal n-am reușit decât să văd reflexia clară și să deosebesc lumina.

P.S. Termenul de hiper l-am împrumutat de la Baudrillard.