“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
duminică, 22 iulie 2012
Moartea eroului
Eroul căzut la pământ are dreptul la ultima sa umanizare, prin asta acesta apare fără armură, fără coif; eroul trebuie recunoscut. Este ultimul său prilej -al eroului, de-a da ultimul salut celor alături de el, cât și celor împotriva cărora luptă. La mormântul său, toți, fie ei prieteni, fie inamici, își vor dezgoli capetele sau chiar vor veni neînarmați, este momentul în care răzbunarea este învinsă de pietate, sau în cazul celorlalți, respectul acoperă orice ură. Sau de fapt nu este așa, și oamenii, nu numai că au uitat zeii, dar au uitat și eroii.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ce atenţie la detalii... Şi probabil că pictorul nici măcar nu au raţionat de ce îl înfăţişează dezgolit.
RăspundețiȘtergereO paralelă s-ar putea face cu mitologia orientală, unde Shiva (principiul masculin, conştiinţa sau spiritul), complet dezbrăcat, este întins la sol, mort, iar deasupra lui dansează Kali (principiul feminin, energia sau natura). Aici moartea este dusă o treaptă mai sus, la detaşarea sau desprinderea de această lume, avem astfel dualitatea tăcere - zgomot, moarte - viaţă.
Cred că autorul(pictorul) mi-a luat-o înainte, știa totul, eu numai l-am plagiat...
RăspundețiȘtergereCorpul uman dezbrăcat înaintea morții, semnifică faptul că nu ai de luat nimic în viața de dincolo, dacă ea cumva există!