Tavane

Propilaya - intrarea spre Parthenon - Akropolis, Athina

Unul din marii arhitecți clasici ai lumii este și Alexander 'Greek' Thomson, la care nu numai prenumele a fost predestinat, dar și cognomenul („grecul”), astfel prima impresie ne face să ne gândim la un britanic ce-a colindat Mediterana în lung și în lat. Nu a fost așa, Thomson, scoțian la origine, nici nu a traversat Canalul Mânecii. Grecia a văzut-o prin fotografiile și desenele epocii sale: s-a născut la 9 aprilie 1817 la Balfron - Stirlingshire, Scoția. A murit în 1875 (22 martie) la Glasgow.

În cartea „Alexander 'Greek' Thomson” a lui Gavin Stamp, în format A4 ca album, ne sunt prezentate principalele sale capodopere. Spicuind din cele scrise de autor, Thompson a reintrodus principiile arhitecturii antice grecești în noua arhitectură europeană, ce devenea modernistă.

Am reținut că orizontala (grinda) greacă a fost declasată de arcul roman, chiar goticul ce a venit mai târziu nu a reușit să dea respirația pe care terasele grecești o reușeau. Thomson a reintrodus în arhitectura europeană chiar elemente antice egiptene, sau chiar indiene. Și a reușit să continue într-un fel propriu, original, să dezvolte, structura antică grecească. Era obsedat de plane drepte orizontale, pe care se puteau dezvolta orice volum interior.

http://www.scotcities.com/greekthomson.htm

La adresa de mai sus se poate vedea felul în care aborda Thomson arhitectura.

„And all this is an arhitect who never travelled, never saw Athens or Thebes, let alone Paris, Berlin or Rome. But travel is not necesary to stimulate originality, as the work of Nicholas Hawksmoor (or Shakespeare) also demonstrates. It was, surely, far from a disadvantage that Thomson was largely confined to Glasgow, for there his imagination could run free, untrammelled by mundane archaeological reality, to conjure up images of the buildings of the Ancient World in all their original glory and perfection.” * remarca Gavin în cartea sa despre Thomson.

Thomson știa planul Erectheionului, era singurul plan care nu respecta dreptunghiul, erau mai multe dreptunghiuri (era, inclusiv terasa Cariatidelor, minunata intrare de la nord etc.), reia totul și proiectează vile asemeni unor pavilioane, apar modele originale, reintegrează în stil chiar și acoperișul. Nu sunt sigur dacă Thomson a văzut tavanele care acoperă Propilaya, poarta de intrare spre Parthenon, jocul coloanelor și al zidurilor ce învelesc un volum creat numai pentru a intra, dar a intuit mult din acestea, a făcut-o respectând cu onoare linia dreaptă.

din

* Gavin Stamp, Alexander 'Greek' Thomson, Glasgow, 1999, Festival Company Ltd, pag.20.