 |
| Koe merge spre garaj |
- Hei amice, uită-te numai puțin la mine...
M-am uitat împrejurul meu și n-am văzut nimic, de după stâlp apăru un cap de câine.
- Eu sunt, ai nevoie cumva de un însoțitor?
M-am uitat fix la câine și n-am spus nimic. Apoi m-am întors:
- Vino acum, ce stai!
 |
| Koe doarme în garaj |
 |
| Koe aleargă |
- Mi-au tăiat boașele, m-au capsat, m-au însemnat, viață de câine.
- Pot să-ți spun Koe?
- Poți, da de ce?
- Pentru că te determină, îmi pare că numele ăsta își înfățișează viața. În primul rând arăți ca litera „K”, dar scrisă de mână și întoarsă...
- Am priceput, nu mai continua, lasă-mă să mă gândesc doar la asta, la viața mea.
- Koe !
- ...
- Noapte bună!
- Sal' tare stăpâne.
Salut Koe! imi pare bine sa te cunosc :D
RăspundețiȘtergereSal' tare! Val
RăspundețiȘtergerePoate vorbi cu umanii? :)
RăspundețiȘtergereAm dedus că nu poate vorbi cu câinii, a uitat, a trecut prin multe :)
RăspundețiȘtergereBietul câine, ce privire are, parcă ar fi câinele tristeţii; ochii lui parcă numai (în)spre tine ar fi deschişi.
RăspundețiȘtergereDeci, ciinele care anul trecut jumulea gainile vecinilor unde este?
RăspundețiȘtergereCred ca pe acestea, adoptat de curind, va trebui sa-l intremezi cu carne proaspata de pui asa ca va trebui sa -ti cumperi o clocitoare, sa te aprovizionezi cu furaje alese, sa construiesti un cotet cu lumina electrica si o instalatie acreditata iso pentru colectarea reziduurilor digestive galinaceene.....
Camelia
RăspundețiȘtergereKoe și-a schimbat existența, va trece la hrană caldă plus tigaia nocturnă cu jăratec. Va crește mare și la prima eclipsă de lună, va mușca din lună, fără ca nimeni să știe. Luna ne va apărea apoi, asemeni unui măr palm-auriu gustat. Specialiștii vor da vina pe un meteorit, sunt la modă acum, în Rusia se poartă ca talisman.
Anonim
RăspundețiȘtergereLui Koe nu-i pasă de tine, nu știe să citească, iar eu nu-i citesc.
Am avut doi câini, care după ce au terminat trei rânduri de cotețe au prins „ora exactă a tragediei”, uneori mă mai bântuie prin vise.
În schimb, va veni vremea când Koe va dori să plece și o va face, căci nu suntem legați decât în libertate, va fi liber. Când un câine te va mușca de cur să nu te întorci, va fi Koe.
Nasol. Este vorba despre amigdala din creier. Agresiune sau nonagresiune? De ce trebuie sa raspunzi asa la o gluma? Si de ce nu vrei sa ai grija de el daca el te vrea? Oare instalatiile de criogenie pot fi activate si pentru noi? Sa ne trezim pe alte planete sau in alte timpuri pline de iz misterios si vitalitate! Sunt total deprimata. vazind curgerea acestei lumi parca incep sa accept tot mai mult aparitia cyborgilor, banuiti de o singura necesitate si atit de exacti in toate. Ca om esti expus asa de mult erorilor. De orice fel. Azi, ne consumam mai mult de 50% din rezervele energetice, cognitive si afective pentru a ne asigura un parcurs relativ sigur in loc sa folosim toate aceste resurse pentru dezvoltarea umanitatii, fiecare dintre noi fiind o celula a umanitatii. Stiu, vax. Vegetativul moduleaza cognitia, in consecinta oamenii vor fi mereu....perisabili
RăspundețiȘtergereO să-ți dedic o postare, următoarea, dar nu numai ție, ci tuturor anonimilor. Trebuie să înțelegi că anonimul este precum un câine vagabond însemnat.
RăspundețiȘtergereDe urechea lui Koe atârnă numărul „0125”, eu n-am numărat anonimii, însă lipsa numelui, îmi creează o antipatie imediată.
Koe al tau ar putea fi doar un trecator dar pentru ca I-ai permis sa poposeasca trecerea s-ar putea schimba intr-o firava statornicie...
RăspundețiȘtergerece bine mi-ar parea sa fie asa dar el traieste cu spaima dezamagirilor...
În garajul ticsit de lucruri utile, dar și multe inutile, Koe are timp să reflecteze -oare câinii gândesc?
RăspundețiȘtergere