“Să nu te izolezi de lume. Nu-ţi ratezi viaţa când o pui in lumină. Tot efortul meu, în toate situaţiile, nenorocirile, deziluziile, se îndreaptă spre reluarea contactelor. Până şi în tristeţea asta din mine, câtă dorinţă de iubire şi câtă beţie chiar şi-atunci când nu văd decât o colină în aerul serii. ... Esenţialul: să nu te pierzi şi să nu pierzi ceea ce, din tine, doarme în lume.” Albert Camus, Caiete
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Dada, aşa pare că făcea dacu', de-atunci sfârşitul era în început, şi uite urma cu semnificaţie căzută în Cronos.
RăspundețiȘtergereGlumesc.
Asta de zici e o specie în care n'ai încredere, pe care o bănuieşti la fiecare pas. Asta nu e clasă politică, e fatalitate.
Așa am început; c-o palmă-n frunte, cu o mare mirare!
RăspundețiȘtergere