≪În toamna anului 1872, lui George Smith i-a căzut în mînă un ciob de tăbliță, pe care el a citit de îndată următoarele: „Pe muntele Nisir s-a oprit corabia; muntele Nisir a oprit corabia și nu a mai lăsat-o să se legene... Cînd a sosit ziua a șaptea, am scos porumbelul și l-am slobozit. A zburat porumbelul, s-a rotit, dar loc [uscat] nu era, și el s-a întors...”
Smith a rămas surprins de asemănarea acestui fragment cu legenda biblică a potopului.
Fiecare copil englez cunoștea legenda credinciosului Noe, care a scăpat cu viață în timpul „potopului ce a acoperit lumea întreagă”. Arca în care se îmbarcase el a acostat pe muntele Ararat. Pentru a afla dacă apele s-au retras, Noe a dat drumul unui porumbel. Dar porumbelul s-a întors curînd, deoarece totul zăcea încă sub apă.
George Smith s-a apucat să caute bucățile ce lipseau din această tăbliță.
Dar, vai, el n-a putut da de urma lor, cu toate că a răscolit întreaga bibliotecă. Totuși, a reușit să stabilească faptul că acest ciob face parte din a 11-a tăbliță a unei mari epopei populare, care povestește peripețiile unui erou antic necunoscut - Ghilgameș. Întreaga epopee a fost cuprinsă în 12 cărți-tăblițe de lut.
Articolul de ziar care relata descoperirea lui Smith a stîrnit mare vîlvă. Oamenii progresiști din vremea aceea și-au dat seama că mitul babilonian pune la îndoială autoritatea Bibliei. Este limpede că Biblia a preluat legenda potopului de la babilonieni - susțineau dînșii. Poate că și alte „minuni” biblice au fost inspirate tot de acolo...
La 3 decembrie 1872, George Smith a ținut o conferință într-o sală arhiplină. A doua zi, Smith devenise o celebritate.
Ziarele se întreceau care mai de care să scrie despre el. Publicul era obsedat de o întrebare arzătoare: oare se vor găsi fragmentele lipsă din legenda potopului, sau ele s-au pierdut pentru totdeauna?
Smith susținea că fără doar și poate cioburile celei de-a 11-a tăbliță s-au păstrat. Ele trebuie căutate la Kuiundjik, acolo unde a fost descoperită biblioteca lui Așșurbanipal.≫
L.Lipin și A Belov, Cărțile de Lut, ed. Științifică, 1962, pag.178-179.
e o poveste minunata, dintotdeauna :)
RăspundețiȘtergereGhilgameș and Co
prima dintre toate (sau cel puțin până acum) :)
RăspundețiȘtergere